Curtea Constituțională a României a fost sesizată pe data de 20 octombrie de către parlamentari ai USR și Forța Dreptei cu privire la faptul că cele trei legi ale justiției ar încălca zeci de prevederi ale Constituției țării. Mai mult, ele ne pot pune în pericol statutul internațional, de vreme ce, potrivit inițiatorilor contestației, „conțin foarte multe reglementări problematice care vin în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe avize ale Comisiei de la Veneția date în alte spețe și cu unele rapoarte GRECO.”
Principalele probleme identificate de cei care contestă noile legi la CCR sunt, printre altele, faptul că prin ele este creat un statut special membrilor CSM, făcând dificil ca aceștia să se supună mecanismelor de control democratic, este golit de atribuții plenul CSM și, de facto, vor fi două CSM-uri, unul pentru judecători, celălalt pentru procurori, este afectată independența și activitatea DNA și DIICOT, în condițiile în care procurorul general și procurorii-șefi ai celor două structuri, numiți politic, pot infirma măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordine și lipsa de predictibilitate și claritate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de membri.
De principiu, este contestat faptul că noile legi nu fac altceva decât să afecteze independența justiției și accentuează intruziunea politicului în justiție, lucru care a fost imputat legilor propuse de Iordache pe vremea guvernării Dăncilă-Dragnea.
Aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulți ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase și acoliții săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu și alții – creaseră o caracatiță care sufocase întreaga justiție. La fel și acum. Sub pretextul îmbunătățirii legilor justiției și sub ambalajul unei așa-zise reforme, puterea actuală duce, de fapt, înapoi justiția din România. Vedem că actuala coaliție a forțat la maximum adoptarea acestor legi, nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția, Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o fostă senatoare cu ștate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăți.
Stelian Ion, fost ministru al Justiției
Contestatarii mai spun că aceste proiecte de legi au fost adoptate cu încălcarea regulamentelor celor două Camere, fără a fi respectate termenele pentru dezbaterea în plen. Astfel la Senat, au fost supuse aprobării plenului exact în ziua în care au primit raport din partea Comisiei speciale, astfel că parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei au fost lipsiți de posibilitatea de a-și forma propria opinie și de a exprima un vot în cunoștință de cauză.
USR a solicitat ca aceste dezbateri să fie reluate după ce Comisia de la Veneția, sesizată cu privire la subiect, va exprima un punct de vedere, însă cererea a fost refuzată și lucrurile au decurs într-un mod heirupistic, care pun acum sub semnul întrebării calitatea justiției românești din următorii ani.
Motivul fușerelii dezbaterilor invocat de Predoiu a fost necesitatea de a adoptare rapidă a legilor pentru a putea obține ridicarea MCV. Legile, așa cum au fost votate orbește de majoritate, nu numai că nu ne vor apropia de acest obiectiv ci chiar vor constitui motivul principal pentru îndepărtarea de acest deziderat legitim. Dacă România nu va reuși să scape de MCV va fi vina exclusivă a actualei puteri.
Ludovic Orban președinte Forța Dreptei
Tot din punct de vedere procedural, trebuie punctat faptul că cele trei legi ale justiției au fost adoptate suspect de rapid în ședințele de plen ale Camerei Deputaților și Senatului, amendamentele fiind trecute formal printr-un filtru foarte larg. Mai mult, la Senat nu a existat nici posibilitatea susținerii în plin a acelor amendamente care se întindeau pe câteva mii de pagini.
