EXCLUSIV! Tanczos Barna încalcă legislația europeană și legalizează capcanele de vânătoare, punând în pericol mai multe specii de mamifere

Tanczos Barna dă astfel verde vânătorii cu capcane, modificând Articolul 2 al Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 44/2013 astfel:

“Capcanele care corespund caracteristicilor stabilite prin prezentul ordin sunt autorizate pentru a fi utilizate de gestionarii fondurilor cinegetice, precum și de unitățile de învățământ cu profil cinegetic și de cercetare cinegetică. Personalul tehnic de specialitate și/sau vânătorii sunt autorizați să utilizeze cursele și capcanele în condițiile legii.”

Menționăm faptul că Ordinul de ministru nr. 2.802 din 26 octombrie 2022 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 44/2013 pentru aprobarea caracteristicilor tehnice ale curselor și capcanelor care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic publicat în  Monitorul Oficial nr. 1108 din 17 noiembrie 2022 include o Anexă în care sunt descrise capcanele și cursele pe care de acum vânătorii le pot utiliza legal.

Am arătat într-o anchetă precedentă că șacalii aurii pun o anumită presiune pe niște localități din Delta Dunării, unde managementul slab al deșeurilor face ca șacalii să vină foarte aproape de localități.

Am mai arătat și faptul că vânătorii nu consideră că șacalii sunt trofee și nu doresc să-i vâneze, chiar dacă aveau de la Ministerul Mediului permisiunea de a ucide peste 80% din populațiile acestei specii.

Mai mult, am demonstrat, cu ajutorul specialiștilor, că în cazul șacalului auriu, vânătoarea pune presiune pe specie în sensul invers așteptărilor: adică șacalul auriu, când e extrem de vânat, își schimbă comportamentul reproductiv și se înmulțește mai mult decât dacă i s-ar fi aplicat o cotă de vânătoare bine gândită, pe baza unei estimări corecte a populației și dinamicii ei.

Un studiu de evaluare pentru zona Deltei, un teritoriu de 580.000 de hectare, costă în jur de 65.000 de euro pe an, iar o ofertă în acest sens a venit chiar din partea ecologului Ovidiu Banea.

Dar Ministerul Mediului, fără niciun fel de studiu și fără o evaluare corectă a efectivelor speciei în România, ținea pe masă un proiect controversat, care urmărea introducerea capcanelor de vânătoare. Precizăm că, în acest moment, utilizarea capcanelor în vânătoare este strict interzisă în Uniunea Europeană.

Efectele introducerii acestor mijloace ilegale în lumea civilizată de capturare și ucidere a animalelor sălbatice sunt cumplite pentru mediu, pentru că aceste capcanele nu prind, de fapt, exclusiv specia vizată de interesul specialiștilor de la minister, ci și alte mamifere, de aceeași talie. De ce ar merge autoritatea de resort pe o astfel de rețetă și de ce există pe masa ministerului un proiect în acest sens? Ei bine, pentru că capcanele pot genera bani.

Ne-a vorbit și despre acest lucru fostul guvernator al Deltei, Atena Groza, care ne-a mărturisit încă din luna octombrie că știa despre existența proiectului capcanelor și ne-a explicat și în ce fel pot acestea genera un adevărat dezastru în Deltă și nu numai.

“Ministerul Mediului e interesat doar de vânătoare. În ultimul  timp Ministerul Mediului pune presiune pentru vânătoare la orice, de la cocoș de munte, orice mișcă trebuie vânat. Este o abordare de secol XIX. Sinceră să fiu, ca să speculez, că în acest moment e doar o speculație, cred că își doresc să dea drumul la capcane. Știu că este un proiect de ordin care e contestat și la care nu îndrăznesc să dea drumul cu autorizarea capcanelor. E o afacere… La câți șacali sunt, pot ieși bani frumoși. Sunt mai multe tipuri de capcane. Din ce știu, în ordinul de ministru erau câteva care erau nespecifice, adică puteau prinde și câini, și vulpi, și capre. Și mai sunt capcanele cu otravă, care iarăși, poate fi consumată de orice animal sau poate fi împrăștiată de rozătoare. Astea sunt măsuri de secol XIX.”

Acum, proiectul a devenit Ordin, iar Tanczos Barna pune, prin intermediul lui, mai multe specii de interes comunitar în pericol. Asociația CRISPUS a emis o poziție publică oficială cu privire la adoptarea acestui ordin și cere cu fermitate retragerea lui sau modificarea lui, potrivit legislației în vigoare.

Ce capcane devin legale?

Potrivit Ordinului emis de Tanczos Barna capcanele care devin legale sunt: capcana de prindere a membrelor cu cablu Belisle 6“, în cazul căreia, după declanșare, dispozitivul de aruncare poziționează cablul pe piciorul animalului și îl reține până la fixarea cablului pe picior. În faza următoare, arcurile de tensionare care acționează dispozitivul de aruncare se declanșează, după care cablul cade de pe piciorul animalului prins.

O altă capcană care devine legală în România este capcana de prindere a membrelor cu cablu Belisle 6“ «Selectiv» care se declanșează ca urmare a zgârierii și permite în primul rând prinderea canidelor.

Legală devine și capcana tip Kandli pentru ciori și coțofene, care funcționează pe principiul imitării unui cuib de pasăre. Momeala, de regulă, este reprezentată de ouă de găină sau de prepeliță. Este o capcană care prinde pasărea în stare vie, cu posibilitatea eliberării speciilor nonțintă capturate accidental. Această capcană este selectivă și nu poate duce la dispariția localizată sau la perturbarea gravă a speciilor-țintă.

La fel se întâmplă și în cazul plasei de capturare pentru cervide (dropp net), care este metoda ce se folosește la capturarea în diferite scopuri a cervidelor. Se amplasează de regulă la o înălțime specifică de la sol, peste locul unde animalele sunt ademenite.

Una dintre cele mai crunte moduri de capturare a animalelor sălbatice este, conform specialiștilor, cursa de strângere a corpului «Conibear». Este vorba despre un tip de capcană, montată în vizuini. Arcurile de tensionare dezvoltă o forță atât de mare încât pentru armarea cursei este necesar un dispozitiv special.

„Această capcană este selectivă și nu poate duce la dispariția localizată sau la perturbarea gravă a speciilor-țintă.”, arată ministrul mediului în ordinul emis.

Specialiștii sunt, însă, de altă părere.

“Selectivitatea unei capcane, domnule ministru, nu este dată de către locul de montare, ci de procentul de indivizi ai speciei capturate și ucise, din totalul exemplarelor ucise din toate speciile care mor în acea capcană. Acest ordin nu a fost dezbătut public, iar faptul că ministrul adoptă aceste capcane neselective pune în pericol toate speciile de mamifere din ecosistemele unde capcana este folosită.”, susțin ecologii ONG-ului Crispus.

Tot cei de la CRISPUS atrag atenția și asupra unei alte probleme mari pe care Ministerul Mediului o generează, una care e tot de dată recentă și vine cumva în completarea proiectului privind capcanele.

“Un alt ordin scos din traista vânătorilor și specialiștilor de la Direcția de Management al Resurselor Cinegetice și din cadrul Direcției Biodiversitate, specialiști cu carte, care ar trebui sa protejeze fauna sălbatică, este Ordinul  ministrului mediului, apelor și pădurilor numarul 2847 publicat la 14 noiembrie 2022 în Monitorul Oficial Nr 1094 care prevede aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare și pentru reglementarea modului de stabilire a cotelor de recoltă pentru acestea.  Ordinul a fost semnat la 2 noiembrie, la nici o săptămâna de la emiterea ordinului care modifica Ordinul 44 din 2013. Referatele în baza cărora ministrul Barna Tanczos a semnat acest ordin sunt patru: nr. 149.148 din 27.07.2020 și nr. 147.796 din 30.05.2022 ale Direcției managementul resurselor cinegetice, precum și referatele de aprobare nr. DGB/104.650 din 11.07.2022 și nr. DGB/105.059 din 21.10.2022 ale Direcției generale biodiversitate.

Totul este bine intenționat pana la Anexa ordinului care este publicată în MO nr 1094bis și care la Articolul 85 (1) arată metoda de calcul a cotelor de recolta pentru mamiferele din fauna sedentara care pana acum era ulrrasecretă. 

Cp = Cr x E1/ E2 , în care:
Cp = Cota de recoltă propusă spre avizare pentru sezonul de vânătoare viitor;
Cr = Exemplare recoltate în cadrul sezonului de vânătoare anterior ;
E1 = Efective evaluate în primăvara anului anterior;
E2 = Efective evaluate în primăvara anului curent;

Doar ca la Aliniatul (3) al articolului apar excepțiile

„(3) Se poate face excepţie de la aplicarea modelelor de calcul prevăzute la alin. (1) în cazul speciilor viezure, vulpe, şacal, jder de copac, jder de piatră, dihor comun, nevăstuică și bizam la care se impune aprobarea unor cote de recoltă mai mari, datorită necesităţii menţinerii echilibrului agro-silvo-cinegetic precum şi pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor. 

Amintim domnului ministru ca speciile de șacal auriu sau hilac (Canis aureus), dihorul comun (Mustela putorius) si jderul de copac (Martes martes) fac parte din Anexa V-a mamifere de interes comunitar, alături de capra neagră (Rupicapra rupcapra), iar prelevarea lor din natură se face numai după evaluarea și monitorizarea atentă a populațiilor.

Este interzisă utilizarea capcanelor de vânătoare, iar Romania trebuie să trimită Uniunii Europene situații cu efectivele existente și cu starea acestora în baza acordurilor pe care România le-a semnat.

Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu consideră aceste două elemente din Ordinul 2802 și Ordinul 2847 o încălcare flagrantă a legislației de mediu românești și cere public ministrului Mediului să retragă aceste ordine sau să le modifice după legislația în vigoare.”, arată CRISPUS într-un comunicat.

Cu alte cuvinte, dorința lui Tanczos Barna de a legaliza capcanele în vânătoare se împlinește. E greu de spus ce e în spatele acestei administrări nu a Mediului, ci împotriva lui, deși e simplu să ne gândim la lobby-ul vânătorilor sau la interesele unor afaceriști. Dar grav rămâne faptul că în felul acesta vor avea de suferit multe specii, mamifere și păsări, lucru care este cu totul și cu totul în afara legislației europene în materie de Mediu. Iar țara noastră chiar nu-și mai permite să încalce prea multe aspecte din legislația europeană în domeniul mediului.

Fotografie principală de: ALEXANDRA ION