Cum s-a construit Ministerul Evului Mediu în România: bilanțul activității lui Tanczos Barna

Dar întâi să-l cunoaștem pe Tanczos Barna. Cine e, de unde vine și ce-l mână în luptă….

În 1998, după ce termină cursurile Academiei de Studii Economice obține un job de expert în cadrul Parlamenatului României. Doi ani a lucrat în mediul privat, între 2000 și 2002, ocupând funcția de director financiar la o companie din București. Nici în acești ani el n-a părăsit, de fapt, politica, fiind consilier local în localitatea Sâncrăieni.

În 2005 devine președinte al Agenției Domeniilor Statului, perioadă în care începe un master la Universitatea Națională de Apărare. Apoi lucrurile par să înflorească pentru cariera lui, pentru că din 2007 intră în liga mare cu adevărat.

În anii următori ocupă poziția de secretar de stat în ministerele Transporturilor, Dezvoltării și Agriculturii, iar în 2012 câștigă, prin vot, titulatura și fotoliul de senator. Pe 23 decembrie 2020 a devenit ministrul Mediului în guvernul Cîțu și din 25 noiembrie 2021 ocupă aceeași poziție în guvernul Ciucă.

Ministerul Mediului a fost unul extrem de important pentru UDMR, de vreme ce județe precum Harghita, Mureș și Covasna sunt relevante pentru bogăția faunei și fondului cinegetic. La fel de bogate sunt și grupurile de interese din zonele respective. Ne amintim faptul că atunci când s-a decis cine va fi propus la Ministerul Mediului din partea UDMR, în cărți nu era doar Tanczos Barna, ci și Attila Korodi. Numai că Attila Korodi era altfel de individ. De pildă, atunci când a fost ministru al Mediului tot din partea UDMR, Attila Korodi s-a opus acțiunii de recoltare a exemplarelor de urși, solicitând în acest sens un studiu foarte bine documentat pe această temă.

Se spune că la negocierile respective din UDMR, Tanczos Barna a câștigat lupta cu Attila Korodi pentru a promis că va aproba recoltarea urșilor. Mai mult, lui Tanczos Barna i s-au pus vorbe bune de persoane influente, precum Micu Şarkani, cunoscut pentru pasiunea lui fructificată pentru vânătoare sau Elod Melles, care are în administrare arii protejate și fonduri de vânătoare. La el acasă, Tanczos Barna este numit „prințișorul composesoratelor”, tocmai pentru că a manifestat întotdeauna o apropiere nedisimulată față de cei care care au făcut din vânătoare și exploatarea fondului forestier nu doar o pasiune, ci afaceri profitabile.

Reticența lui Attila Korodi de a da liber la vânătoarea de urși a deranjat aceste grupuri de interese, așa că, atunci când a venit momentul unei decizii pentru desemnarea sa la minister, grupurile de interese s-ar fi opus. Și așa a devenit Tanczos Barna omul în pixul căruia stă viața a mii de exemplare din specii care înfrumusețează fauna României și pe care noi le considerăm demne de a fi protejate.

Urșii, râșii și pisicile sălbatice

N-a durat prea mult de la ocuparea fotoliului de ministru până la punerea în operă a unui plan foarte interesant. Pe 8 martie 2021, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice a apărut anunțul că Ministerul Mediului are nevoie de un studiu „privind estimarea populaţiilor de urs, râs şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Lynx lynx şi Felis silvestris) în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din specia urs, râs şi pisică sălbatică din România care pot face obiectul derogărilor de la măsurile de protecție”.

Deci Tanczos Barna căuta, în schimbul a 495.000 de lei, o firmă capabilă să facă estimarea populaţiilor de urs, râs şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Lynx lynx şi Felis silvestris), populații care pot face obiectul derogărilor de la măsurile de protecție. Cu alte cuvinte, specialiști în domeniu ar fi trebuit să facă o analiză a datelor referitoare la pagubele produse de carnivorele menționate în perioada 2015-2020, astfel încât să dea o justificare scoaterii de sub protecție a lor și punerea acestor animale direct în bătaia unor puști privilegiate.

Nu cu mult timp mai târziu, un print austriac a ucis pe teritoriul României un urs de dimensiuni semnificative, identificat de o asociație de mediu ca fiind Ursul Arthur care habita în aria naturală protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula, ca atare vânătoarea s-a făcut ilegal în plin infringement al CE.

În iulie 2021, omul de încredere al lui Tanczos Barna, Robert Szep, prezenta public planul de ucidere imediată a urșilor care cauzează probleme, atunci când se întâlnesc cu omul.

Problema uciderii urșilor îl preocupa pe Szep încă din 2019, când era comisar  general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu. Acesta spunea, cu mult înainte de linșajul mediatic al ursului brun, că Ministerul Mediului elaborează un studiu privind managementul populaţiei de urs, pe baza căruia să se poată acorda cote de intervenţie pe fondurile de vânătoare, care să regleze populaţia de urs, urmând să existe și o cotă de intervenție la dispoziția ministerului, pentru exemplarele periculoase.

„Acţiunile ministerului din anul 2019 vor consta în elaborarea, în prima parte a anului, a studiului privind managementul populaţiei de urşi, respectiv cu acest studiu să se poată acorda cotele de intervenţie pe fonduri de vânătoare, adică să nu trebuiască să se mai facă dosare, să se trimită la minister pentru aprobare. Iar la Minister va fi o cotă de intervenţie, în cazul unor exemplare periculoase, care sunt în intravilanul localităţii, acolo unde vânătorii sau jandarmii nu pot interveni decât cu un regim special„, spunea Szep.

Așadar, Robert Szep a prezentat proiectul de urgență prin care s-a stabilit procedura de intervenție imediată în cazul în care în zonele locuite de oameni apar urși agresivi. Acesta a spus că Tanczos Barna participa în acel moment la Consiliul de Informare al Miniștrilor Mediului din Uniunea Europeană din Slovenia, astfel că n-a avut șansa de a-și vedea planul îndeplinit și de a și-l asuma public. Subiectul s-a închis, desi au existat reacții publice și petiții.

AKM-uri şi SKS-uri pentru uciderea animalelor sălbatice

La finalul lunii decembrie a anului trecut, Ministerul Mediului a făcut din nou un cadou vânătorilor și a legalizat arme de foc interzise de zeci de ani pentru uciderea animalelor sălbatice, unele dintre ele strict protejate. Un Ordin publicat de Ministerul Mediului, chiar înaintea sărbătorilor de iarnă, deschidea o fereastră de oportunitate pentru vânători și o cutie a Pandorei pentru animalele sălbatice, inclusiv pentru cele protejate. Potrivit Ordinului supus dezbaterii publice, se legaliza utilizarea în vânătoare a unor arme de foc interzise, precum AKM şi SKS.

“La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 305/2002 cu privire la interzicerea folosirii la vânătoare a armelor semiautomate de tip AKM şi SKS, calibrul 7,62 x 39 mm, derivate din pistolul-mitralieră Kalasnikov, fabricate de societăţile comerciale „Sadu” – S.A. şi „Cugir” – S.A, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 7 august 2002.”, se arăta în Ordin.

Mai mult, în referatul de aprobare a lui era menționat faptul că modificarea normei vine ca un răspuns la demersurile întreprinse de persoane fizice și juridice, care ar fi solicitat Ministerului abrogarea Ordinului MAAP nr. 305/2002 cu privire la interzicerea folosirii la vânătoare a armelor semiautomate de tip AKM şi SKS, calibrul 7,62 x 39 mm, derivate din pistolul-mitralieră Kalasnikov, fabricate de societăţile comerciale „Sadu” – S.A. şi „Cugir” – S.A, motivat de faptul că prevederile acestuia sunt în contradicție cu prevederile Ordinului nr. 395/2018 și creează o restrângere a concurenței.

Demersul legalizării unor arme foarte puternice este justificat de minister printr-o sesizare venită de la Asociația Armelor, care arată că în cazul armelor ce prezintă calibrul 5,6×33 mm trebuie modificată energia minimă la 100 m, motivat de faptul la această dată nu se fabrică muniție aferentă acestui calibru care să dezvolte o energie cinetică de 800J la 100 de metri de la gura țevii, făcând astfel imposibilă folosirea la vânătoare a armelor de calibrul 5,6×33 mm.

Specialiștii spun că la mijloc ar fi recoltarea căpriorului, care nu poate fi ucis decât cu un anumit tip de armă, cea cu proiectil unic. Însă, inițial, în Ordinul nr. 395/2018 prin Ordinul MMAP nr.1850/2020 a fost omisă înscrierea speciei căprior, existând deci o necorelare între prevederile art. 4 alin. (3) și cele ale Anexei nr. 1 ale Ordinului MMAP nr. 395/2018.

Cocoșul de munte

Cocoșul de munte este considerat de vânători un vânat nobil, pentru că aceste păsări de o frumusețe aparte se găsesc în locuri greu accesibile și, ce e drept, sunt din ce în ce mai puține. Trebuie să recunoaștem că principala cauză pentru restrângerea acestei specii în România a fost intervenția omului, atât la nivel de vânat profesionist, cât și la nivel de braconaj. De câțiva ani, vânătoarea cocoșului de munte a fost interzisă la noi, însă Ministerul Mediului a prins curaj anul acesta și a stabilit cote de vânătoare și în cazul acestei specii tot mai rare.

Potrivit unor publicații de specialitate, sezonul 2011 a fost și ultimul de vânătoare la cocoșii de munte. Practic, vânătoarea unei specii trebuie să fie practicată în așa fel încât ea să nu slăbească puterea de reproducere a speciei și trebuie să contribuie la păstrarea lor în ecosistem. Având în vedere felul în care cocoșul de munte a devenit o pradă foarte dorită de vânători și o victimă sigură a braconajului, statul român a luat decizia de a proteja această specie și a interzice vânarea ei.

Până în luna septembrie a anului 2022. Când Ministerul Mediului a emis un proiect de Ordin privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoș de munte (Tetrao Urogallus), pentru perioada 10 septembrie – 30 noiembrie 2022. Cu alte cuvinte, a pus cocoșul de munte din nou în bătaia puștii. Vorbim despre 239 de cocoși de munte care urmau să intre în bătaia puștii, în ciuda faptului că până și o parte a vânătorilor au condamnat acest demers.

Dar iată că Tanczos Barna a fost învins în instanță și ordinul dat de el pentru uciderea acestei specii vulnerabile a fost suspendat. Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor a reclamat în instanță Ministerul Mediului pe acest subiect, cerând suspendarea ordinului prin care cocoșii de munte erau puși în bătaia puștii. Curtea de Apel Brașov s-a pronunțat pe 10 noiembrie, și a decis că dispune suspendarea executării dispoziţiilor şi a anexei Ordinului Ministrului Apelor, Pădurilor şi Mediului nr.2482/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoş de munte ( Tetrao urogallus), pentru perioada septembrie-30 noiembrie 2022 (publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 960/3.X.2022 din 03.10.2022), până la pronunţarea instanţei de fond.

Zeci de specii de păsări amenințate cu extincția

În vara anului 2021, ara acestui an Societatea Ornitologică Română solicita retragerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 – B147/2021, despre care spunea că, dacă va fi adoptată în forma propusă, amenință existența a zeci de specii de păsări din România.

Ce prevedea noua formă a legii? Cotele anuale sunt înlocuite cu niște cote zilnice pe vânzător. Ca atare, vorbim despre o lărgire a posibilității vânării păsărilor cântătoare. Societatea Ornitologică Română explică foarte clar riscurile:

„Dacă în forma inițială a legii pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă propusă această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai mare decât în forma inițială a legii.”

În România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitați de asociațiile românești. Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puțin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populațional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare.

Legea, adoptată de coaliția de guvernare, a fost contestată la CCR.

Șacalii

În ultima perioadă, mai mulți factori interesați au semnalat o scăpare de sub control a șacalului auriu în zona sudică a țării, în Deltă și, mai nou, în județe din centrul României. În fața așa-zisei invazii a șacalului în România, Ministerul Mediului a reacționat la derută, așa cum o face de obicei, și fără studii specifice asupra naturii speciei și a numărului ei real la nivelul acestor zone din România, a decis că singura variantă de a ține sub control evoluția unei specii care poate ridica probleme în ecosistem este, desigur, împușcarea.

Astfel, în 2021, Guvernul României a aprobat o “cotă de exterminare” pentru această specie, de vreme ce era permisă și chiar încurajată recoltarea a 16.765 șacali, care ar fi reprezentat, potrivit estimărilor, peste 80% din populația totală aflată pe teritoriul României.

Paradoxal, uciderea masivă a șacalului auriu determină o schimbare a comportamentului reproductiv al acestuia și, în virtutea instinctului de conservare a speciei, masculii devin activi sexual mult mai repede, iar femelele fac mai mulți pui.

Numai că la noi în țară nici măcar un studiu pe linia acesta nu s-a făcut vreodată. Și Ministerul Mediului se bazează în evaluarea efectivelor de șacali pe percepția vânătorilor și pe raportările proprietarilor de fonduri de vânătoare. Totul e foarte empiric, iar măsurile propuse sunt de Evul Mediu.

Capcanele

Printr-un ordin semnat de ministrul Tanczos Barna și publicat în Monitorul Oficial anul acesta, pe 17 noiembrie, s-a modificat Articolul 2 al Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 44/2013 astfel:

“Capcanele care corespund caracteristicilor stabilite prin prezentul ordin sunt autorizate pentru a fi utilizate de gestionarii fondurilor cinegetice, precum și de unitățile de învățământ cu profil cinegetic și de cercetare cinegetică. Personalul tehnic de specialitate și/sau vânătorii sunt autorizați să utilizeze cursele și capcanele în condițiile legii.”

Menționăm faptul că Ordinul de ministru nr. 2.802 din 26 octombrie 2022 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 44/2013 pentru aprobarea caracteristicilor tehnice ale curselor și capcanelor care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic publicat în  Monitorul Oficial nr. 1108 din 17 noiembrie 2022 include o Anexă în care sunt descrise capcanele și cursele pe care de acum vânătorii le pot utiliza legal.

Ordinul vine, official, ca un răspuns la scăparea de sub control a populațiilor de șacal auriu din România.

Avem certitudinea că acest deziderat al lui Tanczos Barna de a legaliza capcanele în vânătoare, contrar oricărei reguli din Uniunea Europeană, se bazează și pe altceva decât pe scăparea de sub control a unei specii de carnivore.

Așa că am căutat, după codul CAEN, care ar fi firmele care ar putea avea ca obiect de activitate producerea sau comercializarea capcanelor pentru vânătoare. La o primă căutare după codul CAEN 0170 – Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe vânătorii, remarcăm existența a 335 de firme în România care ar putea avea beneficii de pe urma legalizării capcanelor.

Desigur, nu toate acestea produc sau comercializează capcane, de fapt, avem certitudinea că numărul celor care chiar fac asta e extrem de mic, pentru că, până la finalul lunii noiembrie a acestui an, capcanele erau ilegale în România.

Vom urmări, însă, în zilele care urmează, care vor fi achizițiile pe care le va face Ministerul Mediului și care vor fi companiile care vor încerca să satisfacă aceste nevoi noi.

Promovarea României în străinătate

În luna septembrie a anului 2021, avea loc la Budapesta expoziția internațională ”One With Nature”, organizată la centrul de expoziții HungExpo. La eveniment au participat reprezentanți ai Romsilva, care au și organizat un stand cu trofee împăiate ale animalelor sălbatice ucise în România. Lor li s-a alăturat ministrul Mediului, Tanczos Barna, care nu a refuzat un nou drum la Budapesta pentru a promova vânătoarea de trofee în Carpați.

Astfel a avut loc o întreagă acțiune de promovare, atât prin finanțări, cât și în mediul online, a vânătorii în România, Tanczos Barna declarând public faptul că vânătoarea este un mod de protejare a naturii.

„Managementul faunei înseamnă conservarea conștientă a habitatelor speciilor sălbatice. Managementul profesionist al populațiilor animalelor, bazat pe dovezi științifice, este fundamentul ecologiei. Pentru multe specii de animale strict protejate, numai gestionarea profesională a faunei sălbatice poate asigura protecția și conservarea condițiilor de habitat. Vânătoarea, făcută cu respectarea legii și al codului etic, este o parte integrantă a conservării naturii și a gestionării corespunzătoare, științifică a faunei.„, a scris Tanczos Barna în scopul promovării evenimentului de la Budapesta.

Participarea oficialilor români la Budapesta, pentru promovarea unor coarne și blănuri ale animalelor împușcate în Carpați a trezit reacții din partea unor organizații de mediu din România. Subiectul s-a uitat repede, dar imaginea a rămas…