Legăturile dintre UE și Iran s-au deteriorat în ultimele luni din mai multe motive. Mai mulți cetățeni europeni au fost reținuți de autoritățile iraniene ca parte a represiunii violente exercitat de regimul de la Teheran asupra protestatarilor care au ieșit în stradă în întreaga țară ca urmare a morții Mahsei Amini în custodia poliției moralității. Aceasta fusese reținută pentru o presupusă încălcare a codului vestimentar strict ce li se aplică femeilor în Iran. UE a criticat ferm Teheranul pentru violența folosită împotriva protestatarilor, precum și pentru condamnarea la moarte a unora dintre aceștia.
„Reacția regimului iranian este atroce și oribilă și călcă în picioare drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Ursula von der Leyen.
Uniunea Europeană discută despre o eventuală a patra rundă de sancțiuni împotriva Teheranului atât pe fondul acestei represiuni, cât și în contextul în care Iranul furnizează Rusiei armament pentru ca forțele Kremlinului să-și continue agresiunea contra Ucrainei. Surse diplomatice au declarat că membrii Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) vor fi adăugați pe lista sancțiunilor săptămâna viitoare.
Dar unele state membre au cerut blocului european să meargă mai departe și să clasifice Garda Revoluționară drept organizație teroristă.
„Ne orientăm într-adevăr către o nouă rundă de sancțiuni și aș sprijini și includerea Gărzilor Revoluționare pe listă. Am auzit mai mulți miniștri cerând asta și cred că au dreptate”, a spus von der Leyen.
Desemnarea IRGC ca organizație teroristă ar însemna că apartenența la grup, participarea la reuniunile acestuia, respectiv afișarea logo-ului în public ar deveni o infracțiune.
Înființate după Revoluția islamică din 1979 din Iran pentru a proteja sistemul de conducere clerical șiit, Gărzile au o mare influență în Iran, controlând părți ale economiei și forțelor armate, respectiv se află la conducerea programelor nucleare și de rachete balistice ale Teheranului.
Un alt element al disputei între Iran și Occident, inclusiv UE, e reprezentat de eforturile eșuate de a reînvia discuțiile nucleare (JCPOA).
„Toate aceste componente: drepturile omului, livrarea de arme către Rusia și blocarea acordului final privind JCPOA au fost factori negativi și consider că UE reacționează din ce în ce mai mult. Este important să reacționăm cu fermitate”, a spus ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, adăugând că încă există dezbateri între membrii UE cu privire la sancțiuni.
De exemplu, ministrul suedez de Externe, Tobias Billstrom, al cărui țară deține în prezent președinția UE, a precizat că IRGC a fost deja inclus într-un cadru mai dur de sancțiuni în sfera drepturilor omului.
„Este un regim mai dur. Eu înțeleg despre cuvântul teroare că trezește multe emoții, dar din punct de vedere legal celălalt cadru de sancțiuni care include entități și persoane care sunt sancționate este mai dur”, a declarat acesta pentru Reuters într-un interviu. (sursa: Reuters)
 drept organizație teroristă, acesta fiind un răspuns la "călcarea" în picioare a "drepturilor fundamentale ale omului din Iran". SUA recunosc deja IRGC drept organizație teroristă, iar Marea Britanie e de așteptat să ia decizia în săptămânile următoare. Însă, la nivel european dezbaterea este în continuare deschisă, Suedia având de pildă o altă abordare.){kind=link}