INVESTIGATORIA a căutat acel dosar și a cerut Direcției Naționale Anticorupție un punct de vedere cu privire la stadiul dosarului și la motivele pentru care acesta a ieșit din radarul preocupărilor publice, cu atât mai mult cu cât, între timp, protagonistul lui a devenit ministru al Mediului. Cum a scăpat Tanczos Barna de acest dosar deschis de procurorii DNA este întrebarea la care vom răspunde în acest material de presă.
În anul 2014, când a început urmărirea penală împotriva sa, Tanczos Barna era senator în Parlamentul României, însă faptele de care era acuzat de procurorii anticorupție avuseseră loc în 2006. Nu spunem nimic nou, doar remarcăm perioada extrem de lungă de timp care le este necesară celor care se ocupă de respectarea legii să identifice o infracțiune și să o ducă până în faza urmăririi penale.
Trecând peste acest aspect cu care ne-am obișnuit deja, amintim celor care au uitat că în 2006, Tanczos Barna era președinte al Agenției Domeniilor Statului. La momentul acela, procurorii îl acuzau de faptul că ar fi semnat adresa nr.53690/2006, prin care informa Subcomisia de Fond Funciar a Sectorului 1, cu privire la faptul că, în urma măsurătorilor efectuate la S.C.D.P. Băneasa – locaţia Bucureşti, a rezultat o suprafaţă totală de 60,44 ha teren, din care 45,77 ha sunt disponibile în vederea retrocedării. Totul, în lipsa unui aviz sau a unei opinii a Ministerului Agriculturii, Academiei de Științe Agricole și Silvice sau SCDP Băneasa, care erau, de fapt, și singurele instituții în măsură să stabilească exact ce suprafețe de teren erau indispensabile cercetării.
Pe 19 decembrie 2006, Tanczos Barna a încheiat, fără a fi verificat în prealabil legalitatea documentelor, un protocol de predare-preluare a terenurilor cu destinație agricolă din locația București, predând astfel către Subcomisia de Fond Funciar a Sectorului 1 nu mai puțin de 2,8 hectare.
În realitate acea suprafață de teren se afla în domeniul public, însă în protocolul încheiat de Taanczos Barna se pretindea că terenurile se găseau în domeniul privat al statului, pretinzând astfel că nu exista vreun prejudiciu asupra Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. În realitate, pe terenurile respective se aflau plantații pomicole destinate cercetării în mod strict.
Rechizitoriul lămurește clar ce s-a întâmplat mai departe:
“În urma acestor demersuri făcute cu încălcarea prevederilor legale, de către Tanczos Barna, în calitate de președinte al Agenției Domeniilor Statului, a fost emis, de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a Municipiului București, un titlu de proprietate pe numele unei persoane ce nu a făcut dovada vechiului amplasament pe suprafețele de teren exploatate de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Atestarea unor fapte neconforme realității de către Tanczos Barna, în calitate de președinte al Agenției Domeniilor Statului în cuprinsul adresei nr. 53690 din 19.06.2006, a facilitat de asemenea încheierea frauduloasă de către DRĂGAN DANIEL a şapte protocoale. La data de 21.03.2014, în prezentul dosar, a fost începută urmărirea penală față de DRĂGAN DANIEL, fost președinte al Agenției Domeniilor Statului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (7 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată, (7 acte materiale) Pentru formularea acestor acuzații s-a reţinut faptul că, în perioada 2007-2008, suspectul Drăgan Daniel, în calitate de președinte al Agenției Domeniilor Statului, fără a verifica legalitatea documentaţiei depuse,conform prevederilor legale, a încheiat un număr de 7 protocoale de predare – preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din Bucureşti, prin care a predat Subcomisiei de Fond Funciar a Sectorului 1 suprafața de 29,17 hectare aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.”, susțineau procurorii DNA în anul 2014.
Prejudiciul cauzat Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa de aceste decizii ale funcționarilor din cadrul ADS și ale celor doi președinți ai ADS, Tanczos Barna și Daniel Drăgan, s-a ridicat la nu mai puțin de 15.977.585 lei. Iar estimarea e din anul 2014…
La data respectivă, opinia publică era informată că Tanczos Barna a aflat de calitatea lui procesuală și de acuzații, urmărirea penală fiind în plină derulare. Apoi despre acest dosar nu s-a mai vorbit nimic. Despre Tanczos Barna, însă, s-au scris mii de articole de presă, dar toate se refereau la ascensiunea lui în carieră, ascensiune care a culminat odată cu numirea în funcția de ministru al Mediului.
Dar ce s-a întâmplat cu dosarul penal în care Tanczos Barna era urmărit?
Ei bine, INVESTIGATORIA a solicitat un răspuns în acest sens procurorilor DNA, cei mai în măsură să explice situația unui dosar penal în care se vorbea în 2014 despre un prejudiciu de aproape 16.000.000 lei.
Și procurorii DNA ne-au răspuns destul de simplu că dosarul a fost clasat.
Interesant e să vedem de ce. A fost oare o eroare a procurorilor, au lipsit probele din dosar, nu s-au mai găsit documentele false din 2006? Ei bine nu. E mult mai tehnic de atât. Dar mai întâi vă oferim explicația vastă a procurorilor, urmând să vă explicăm noi pe scurt motivul.
Așadar, procurorii ne explică că, la momentul săvârșirii faptelor menționate mai sus, atribuțiile de serviciu ale funcționarilor publici implicați în procesul de retrocedare a suprafețelor de teren aflate în administrarea sau concesiunea Stațiunii de cerctare și dezvoltare pomicolă Băneasa erau reglementate expres prin hotărâri de guvern. Deși existau și legi prin care erau reglementate cadrul general, condițiile și modalitatea în care, în vederea reconstituirii drepturilor de proprietate, acel suprafețe de teren puteau fi trecute din domeniul public în domeniul privat. Și e vorba de Legea 213/1998, Legea 18/1991, Legea 1/2000 sau Legea 169/2005.
Oricum, în ciuda existenței unei legislații, funcționarii de la ADS aveau activitatea reglementată prin hotărâri de guvern, adică prin legislație secundară.
Și ne explică DNA în răspunsul transmis publicației noastre care erau acestea:
H.G. nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, HG nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, s-au stabilit atribuțiile funcționarilor ce își desfășurau activitatea în cadrul Comisiei municipale de fond funciar a municipiului București și HG nr. 1.832/2005 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobată prin HG.nr. 890/2005.
Apoi, în anul 2017, Curtea Constituțională a României a stipulat, prin Decizia nr.392 din 6 iunie 2017, că, dacă în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii nu încalcă legislația primară (legi și ordonanțe de guvern), ci hotărâri de guvern (legislație secundară), atunci infracțiunea nu mai există.
Ce înseamnă asta?
Nu că Tanczos Barna și Daniel Drăgan au fost nevinovați în povestea asta, ci că ei au încălcat hotărâri de guvern, nu legi și asta face ca infracțiunea de abuz în serviciu să nu se mai poată susține de către procurori.
În plus, din răspunsul transmis de DNA publicației INVESTIGATORIA rezultă și faptul că pentru o parte a faptelor a intervenit și prescripția.
“Având în vedere aceste aspecte, raportate la reglementările cuprinse în conținutul Deciziei nr. 392 din 06.06. 2017 a Curții Constituționale a României și în condițiile în care din materialul probator administrat în cauză nu au fost constatate încălcări de către funcționarii publici implicați în procedura de retrocedare a unor suprafețe de teren, ale atribuțiilor de serviciu, reglementate expres prin legislația primară – Legi și ordonanțe ale Guvernului, la data de 03 decembrie 2019, în temeiul art. art. 16 alin.1 lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”) și f (“a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică”) din Codul de Procedură Penală, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării față de cele două persoane menționate mai sus și față de alte infracțiuni.”Din răspunsul furnizat publicației noastre de Direcția Națională Anticorupție
După 2014, cariera lui Tanczos Barna a înflorit cu adevărat. Pe 23 decembrie 2020 a devenit ministru al Mediului în guvernul Cîțu și din 25 noiembrie 2021 ocupă aceeași poziție în guvernul Ciucă. Și rezistă în continuare. Doar pentru că, la un moment dat, a avut inspirația să încalce doar legislația secundară. Și uite așa, prejudiciul de 16.000.000 lei s-a transformat într-o simplă amintire neplăcută. Și pentru Tanczos Barna, și pentru Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Băneasa.