luni, aprilie 15, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInterviuÎN DIALOG cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, după demisia de la facultate: “Miza...

ÎN DIALOG cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, după demisia de la facultate: “Miza asta e: ce facem cu jurnaliștii ăștia noi? Important e să fie educați în meserie de oameni care să nu fie ticăloși într-un sistem care are sens”

Cei care-l urmăresc de mai mult timp pe jurnalistul Ovidiu Vanghele i-au înțeles stilul. Prea ocupat pentru politețuri gratuite, dur când își vede valorile măcelărite prin vreun colț de presă sau internet, liber până în măduva oaselor, Ovidiu este genul de profesionist care se exprimă așa cum dorește, pentru că e conștient că-și știe treaba lui pe lume. Și că, în general, o face bine. Un lucru pe care, însă, nu toată lumea îl știe despre el este acela că de vreo șapte ani predă, în calitate de profesor asociat, cursuri de investigație jurnalistică la Facultatea de Jurnalism a Universității București. Sigur, acum vom folosi verbul la timpul trecut, pentru că de câteva zile, Ovidiu Vanghele a demisionat de la Facultatea de Jurnalism.

De ce? Povestea pare să înceapă acum, după revolta studenților de la Jurnalism împotriva profesorului Marian Petcu și după o plângere stranie făcută de o fată cu patru nume împotriva unui jurnalist de investigație, însă, de fapt, intriga e mult mai veche. Nu de alta, dar când a devenit profesor asociat la Facultatea de Jurnalism, Ovidiu își amintește că a simțit nu una, ci numeroase probleme mari ale instituției de învățământ.

Prodecan la vremea când s-a angajat la facultate era Val Vâlcu, angajat la DC News, iar acum prodecan este nimeni altul decât Dan Podaru, consilier local PNL cu poziții cel puțin problematice la Primăria Sectorului 1. Numai aceste informații superficiale și simplu de descoperit sunt problematice în lumina datoriei pe care aceste personaje o au în a construi noi generații de jurnaliști în România.

Dar lucrurile sunt mult mai complexe de atât și, cu ajutorul lui Ovidiu Vanghele, care ne-a acordat în exclusivitate acest interviu, am intrat în cotloanele obscure și insalubre ale unei instituții de învățământ care trebuie să pregătească noii jurnaliști. Și nu doar din punctul de vedere al indicării unei bibliografii adecvate pentru practicarea meseriei, ci și din perspectiva asigurării unui sistem cu sens care să-i ajute pe tinerii care vor să devină jurnaliști să evolueze consecvent și să aibă tot ce le trebuie la terminarea cursurilor pentru a se angaja cu fruntea sus într-o redacție. Contextul pe care ni l-a explicat cu frachețea lui obișnuită jurnalistul Ovidiu Vanghele nu pare, însă, a fi favorabil îndeplinirii acelei responsabilități pe care facultatea de jurnalism ar trebui să o aibă față de studenții ei. Citind discuția pe care am purtat-o cu el veți înțelege exact de ce stau lucrurile așa.


INVESTIGATORIA: Cum a început totul?

Ovidiu Vanghele: Speța e foarte simplă. De ani de zile, de foarte mulți ani, de fapt după Revoluție, la Facultatea de Jurnalism au fost probleme care au constat în special în calitatea oamenilor care fac parte din corpul profesoral. Tot timpul calitatea acestor oameni a fost o problemă. Eu am ajuns la facultatea de jurnalism adus de Emilia Șercan, care e profesoară acolo, să predau seminarul de investigație de presă, unde să zicem că mă mai pricep. Când am ajuns eu acolo, prodecan era Val Vâlcu. Val Vâlcu lucra la DC News, care aparține lui Bogdan Chirieac, despre care Clubul Român de Presă spunea prin anii 2009 că recomandă să nu fie numit ziarist, pentru că a făcut un șantaj de presă. Mă rog, el a fost înregistrat de primul președinte al Agenției Naționale de Integritate când era amenințat de Bogdan Chirieac și de Roșca Stănescu. Sigur, nu-i poate lua nimeni dreptul să scrie pe net sau să-și facă o publicație, așa că omul și-a făcut o publicație, iar la publicația lui lucra un om care era prodecanul Facultății de Jurnalism. În același loc, când am ajuns eu la facultate, pe o poziție similară cu a mea, cred că ținea un seminar, era profesor asociat, lucra Eugen Chelemen. Tu știi cine e Eugen Chelemen?

INVESTIGATORIA: Nu.

Ovidiu Vanghele: Eugen Chelemen este mastermind-ul editorial al României TV. El este cel care dă direcția România TV din perspectivă editorială. Eu de atunci am reacționat și am zis că nu pot să cred că genul ăsta de oameni erau acolo, dar mi-am văzut totuși de treaba mea. Că nu eram acolo să pun ordine în corpul profesoral.

INVESTIGATORIA: Și ajungem în zilele noastre…

Ovidiu Vanghele: Păi de ce ți-am zis toate astea? Eu am văzut problema asta, am remarcat că este o problemă de atunci, de acum 7 ani.

INVESTIGATORIA: Ca să construim și un context pentru public, înțelegm așadar că tu de 7 ani ești seminarist la Facultatea de Jurnalism.

Ovidiu Vanghele: Exact, din 2016. După ani și ani, vorba cântecului, câțiva dintre studenți l-au contestat pe unul dintre profesorii vechi, un profesor care se numește Marian Petcu. Ei nu au contestat calitatea informației pe care le-o oferea, ci modul în care relaționa cu ei de la catedră. L-au acuzat, după cum se știe public, că înjură, că vorbește urât, că  îi face proști, idioți. Asta s-a întâmplat la începutul acestui semestru, semestrul a început de cinci săptămâni. Cred că undeva la al doilea seminar al meu cu ei, eu având în grupa mea unul dintre cei mai vocali studenți în contestarea lui Petcu, am avut cu ei o discuție în clasă și am întrebat: “Dar ce vă face, totuși?” Și studenta mi-a povestit că îi face idioți și le spune ceva de genul: “Sunteți proști și o să ieșiți de aici și mai proști!”. Și chestia asta mi s-a părut cel puțin dubioasă, pentru că dacă tu, ditamai profesorul te duci și spui ani de zile  chestiile astea, atunci e o mare problemă. Dacă tu crezi că studenții sunt acolo degeaba, pentru că vor pleca și mai proști, atunci pleacă și lasă pe altul. După ce am înțeles asta, am scris și eu pe Facebook, pentru că mi s-a părut înspăimântător ca tu, profesor, să-i spui studentului că e prost și că va pleca și mai prost. Păi tu ai prima problemă dacă e așa. Înseamnă că tu trebuie să schimbi ceva, în primul rând. Așa am gândit eu. Și deci am scris pe Facebook chestia asta. În același context, al postării de pe Facebook, am amintit și de vechi și mai noi probleme care țin de calitatea oamenilor care predau acolo. Și l-am luat pe Val Vâlcu din nou și am reiterat faptul că nu se poate ca prodecanul să fie la DC News, cu atât mai mult cu cât, pe barba lui de prodecan, facultatea a avut un parteneriat într-un proiect european cu DC News și primea bani că lua studenți în practică. Erau probleme multe, ce să mai discutăm. Actualul prodecan este un consilier local de la Sectorul 1, liberal, care se numește Podaru. Podaru ăsta n-are realizări profesionale, eu nici nu știu ce face, predă ceva publicitate, sincer să fiu nu mi-e clar. Mă apucă nervii numai când mă gândesc. Podaru e omul care urla, alături de altul într-o ședință a Consiliului local de la Sectorul 1, că erau vexați că Clotilde Armand a pus o ședință de consiliu local pe 1 martie și voiau și ei să sărbătorească 1 martie. Cum se sărbătorește 1 martie? Serios acum! Omul are niște poziții absolut ticăloase în calitatea lui de politician, are niște poziții dincolo de ticăloase, în zona de problematice, privind, de pildă, apărarea Romprest. Aici e o poveste lungă, dar liberalii din Sectorul 1 apără foarte tare această înțelegere cu Romprest dintr-un motiv care nu-mi scapă. (râde)

INVESTIGATORIA: Și oamenii ăștia predau la Facultatea de Jurnalism și aceste valori probabil sunt insuflate viitorilor jurnaliști. Aici ar fi problema, nu?

Ovidiu Vanghele: Eu nu am fost la el la cursuri, nu știu ce predă. Nu știu dacă vorbește despre asta sau nu, dar ce știu este că face un fel de Game of Thrones acolo. E o profesoară acolo care m-a sunat zilele astea și mi-a zis că facultatea asta e cunoscută pentru numărul de probleme de-a lungul anilor, pentru că există o stare permanentă de conflict acolo. Revenind, eu când am scris prima oară de povestea cu Petcu am zis că-i susțin pe studenți. Și am dat și niște exemple de oameni care predau la această facultate și au un background profesional dubios, să zicem.

INVESTIGATORIA: Deci ți-ai exprimat această părere pe o rețea de socializare despre o situație problematică din facultatea unde tu predai.

Ovidiu Vanghele: Da, mie mi se pare problematică această calitate a cadrelor didactice de acolo și am dat exemplul fostului prodecan, Val Vâlcu, și a actualului prodecan Podaru.

INVESTIGATORIA: Din câte știu eu, în democrație e permis să ai opinii și să ți le exprimi public.

Ovidiu Vanghele: Să știi că și eu am auzit. (râde) Vâlcu a fost vexat, la modul: “Uite, dom’le, noi îl certăm pe Petcu, dar uite Vanghele ce-a făcut pe Facebook!” A fost un soi de ședință de consiliu al departamentului, după ce studenții i-au făcut plângere lui Petcu la Comisia de Etică. Ursarii din facultate încearcă să-l apere pe Petcu și ei s-au gândit așa: trebuie să luăm și pe unul din partea bună a forței și să-l  contrapunem poveștii cu Petcu. Pe modul: “Sigur, Petcu e acuzat că a vorbit așa, dar ați văzut ce face Vanghele?” Cam asta au vrut ei să facă, înțelegi?

INVESTIGATORIA: Păi eu înțeleg, dar cum sunt comparabile situația unui profesor care insultă studenții cu aceea a unui profesor care scrie pe Facebook că sunt probleme în facultatea în care predă?

Ovidiu Vanghele: Sigur că nu sunt comparabile situațiile. Eu n-am vorbit urât la școală, în primul rând. Și nu i-am insultat pe studenți. Ce am scris a fost pe Facebook despre  lucruri în neregulă din Universitate. Ei, ca să găsească un caz pe care să-l contrapună cazului Petcu, au încercat să-i facă asta lui Bogdan Oprea, fostul purtător de cuvânt al lui Băsescu. Cum? Un student i-a trimis un mail lui Bogdan Oprea în care îi cerea ceva, iar Bogdan Oprea a răspuns ceva de genul: “Vă rog să nu mă mai deranjați cu chestii de genul ăsta, nu mă ocup eu de asta. Succes în sesiune!” Și studentul ăla a zis că s-a simțit amenințat. Așa că i-au făcut plângere lui Bogdan Oprea pe chestiunea asta. De câteva săptămâni, tot caută. Scopul este ca măcar o parte din atenție să nu mai fie pe cazul Petcu, cel real și corect, și să se ducă spre orice alt paratrăznet. Atunci au văzut că eu am scris pe Facebook postarea aceea și au decis că există și un caz Vanghele. Acum, dacă ei făceau plângere despre ce am scris eu despre calitatea lor de prodecan și fost prodecan pe Facebook, n-aveau nicio șansă să aibă acest caz, râdea lumea de ei, că eu nu i-am insultat, eu am spus niște chestii în limbajul meu, că eu pe Facebook nu scriu teze de doctorat. Și câteva zile mai târziu, după ce Val Vâlcu a ridicat cazul meu în discuție în acel consiliu de department a apărut o fată de pe net, o cheamă Alina Stamatiu Ungureanu nu știu cum, una cu patru nume. Dar ea e o fată de pe stradă, e contabilă, care are o apartanență ideologică asumată în PNL. Eu nu am o problem cu oamenii care au o ideologie asumată PNL, eu am o problemă cu oamenii care ticăloșesc și fata aia ticăloșește de ani de zile, în diverse contexte. Ea e un adult pe internet, eu sunt un adult pe internet și eu am înjurat-o pe aia foarte tare de mai multe ori. După câteva zile după ce s-au prins ăștia ca și eu pot fi un caz în Comisia de Etică, a făcut fata asta o plângere legată de lucrurile pe care i le-am spus eu ei pe Internet.

INVESTIGATORIA: Plângerea referindu-se la faptul că tu vorbești urât pe net?

Ovidiu Vanghele: Da, exact! Că i-am vorbit foarte urât și că lucrul acesta contravine codului de etică. Am aflat și eu cu ocazia asta că poți să faci plângere la Comisia de Etică chiar dacă tu nu ești în facultate, că toată lumea mă întreabă dacă aia e profesoară. Nu, nici nu trebuie să fie! Practic, orice om de pe stradă poate să îți facă plângere la Comisia de Etică motivând că în viața ta care n-au legătură cu facultatea tu ai fost dobitoc, să zicem. Mie, în calitatea mea de profesor asociat, mi se aplică acel cod de etică. Sigur, in extenso, el mi se aplică și la viața privată. Bine, nu știam nici eu asta, am aflat săptămâna trecută, când mi-a făcut respectiva plângere. Povestea eu am intuit-o, pentru că după acea primă postare, când Vâlcu a vorbit la consiliu, eu am mai avut o postare în care i-am mai încondeiat o dată și am zis că urmează să facă asta. Știam că vor face ceva, ca să construiască un caz Vanghele care atentează la imaginea facultății. Eu am mai scris o postare, numai că, cu o zi înainte de postarea mea, postase Alina asta cu patru nume  că e foarte vexată că Vanghele predă la facultate, deși vorbește urât cu ea și a pus print-screen-uri de prin 2019.

INVESTIGATORIA: Dar de ce n-a făcut plângerea în 2019, că tu și în 2019 erai la Facultatea de Jurnalism?

Ovidiu Vanghele: Păi nu s-a gândit nici în 2022, nici în 2023 în februarie. S-a gândit acum. Și am mai postat o dată și am zis că o să îmi facă cineva o cheie, dar nu mă gândeam că ea poate veni de la fata aia. Ei bine nu! A făcut ea zilele trecute. În condițiile astea, eu am stat și m-am gândit așa: miza lor e să-l acopere pe Petcu, să nu se mai vorbească doar de Petcu, ci de Petcu și altcineva, oricine. Și m-am gândit că dacă eu rămân și mă omor cu ei cel mai mult o să primesc un avertisment în Comisia de Etică ca să nu mai vorbesc urât pe internet, pentru că inclusiv tipa aia vorbește foarte urât pe internet. Adică nu este o doamnă care vorbește cu dumneavoastră și eu am venit și i-am luat familia la rând. Dacă rămân acolo va fi o problemă constantă, timp în care ei o vor vântura prin presa lor că uite Vanghele, a fost sancționat. Și mai e ceva: e vorba de un climat toxic. Eu acolo mă duc și câștig vreo 200 de lei pe lună, banii sunt o rușine, eu am ales s-o fac ca să dau mai departe. Și atunci o fac, dar totuși nu în orice condiții. Și să mă bagi pe mine într-o mizerie din asta ca să speli tu rufele lui Petcu… Aici sunt foarte multe probleme, chestii de structură umană, înțelegi?

INVESTIGATORIA: Studenții cum au reacționat când au aflat că ai decis să demisionezi?

Ovidiu Vanghele: Mulți dintre ei m-au sunat să mă roage să discutăm în continuare pe subiectele pe care le-au ales la seminar.

INVESTIGATORIA: Și dacă pleacă toți oamenii ăștia care mai știu cu ce se mănâncă profesia din facultățile de profil și rămân aceste personaje insalubre despre care povestești tu, unde se duce presa din România? Și vreau să facem abstracție de cazul tău personal.

Ovidiu Vanghele: Eu nu știu să fie la alte facultăți atât de abject cum e la Facultatea de Jurnalism. Și da, despre asta este vorba! De onoare, de obraz. Jurnalismul nu e ceva ce se învață doar din cărți. Problema e de obraz. Tu trebuie să înveți studenții la jurnalism să fie oameni! Să înțeleagă când sunt mințiți, păcăliți, să fie informați, să fie atenți la nuanțe. Studenții ăștia care l-au reclamat pe Petcu au nevoie de vizibilitate. Dacă eu continuam războiul cu ei, era un caz Vanghele, care lua din vizibilitatea cazului Petcu. Eu de aia m-am dat la o parte. Sunt foarte multe povești acolo, eu le știu. Unele au valențe anecdotice, altele au valențe foarte serioase. De exemplu, există o firmă a decanului Momoc, se numește Red Carpet Production. Ia intră pe un site d-ăsta pe care ne uităm noi și vezi la profit, e firma din 2014, a fost numai pe minus. Ajunge decan în februarie 2020. Ce rezultate crezi că are  el după 2020 cu firma lui? Îi crește profitul la 78.000 de lei. Iar obiectul de activitate e educația, ceea ce e o problemă, să fii administratorul unei firme care face lucrul pe care tu îl faci din poziția ta de decan la o facultate de stat.

INVESTIGATORIA: Toată șerpăria asta urmează să fie investigată profesionist?

Ovidiu Vanghele: N-o să mă uit în altă parte, ca să zic așa…

INVESTIGATORIA: Revenind la povestea ta, mi se pare că ceea ce s-a întâmplat acum generează un precedent periculos.

Ovidiu Vanghele: Da, dar n-ai ce să faci. Măcar să fie pentru studenți un exemplu, că uite ce înseamnă ursăria și uite ce înseamnă să stai bine pe picioarele tale. Eu le-am zis să nu facă așa cum fac eu, să înjure pe net, nu acum cel puțin. Sigur că e cheie, că toată lumea vede că e cheie… Și pentru jurnaliști, înjuratul e boală profesională. Și la mai multă lume e boală profesională. Acum, cum să spun eu, n-aș fi în vârful mulțimii care pledează pentru normalizarea înjurăturii, dar înjurătura e o chestie pe care o folosești într-o situație excepțională. Eu am considerat că a combate pe limba lor niște persoanaje, precum fata aia cu patru nume, e o chestiune de bun simț. Chiar dacă implică lipsa de bun simț. Există, însă, niște apretați din ăștia pe lume care nu reușesc să treacă de formă ca să vadă fondul.

INVESTIGATORIA: Și eu mă gândeam că Facultatea de Jurnalism nu e mănăstire și că mulți dintre jurnaliști așa se exprimă în timp ce combat personaje toxice, pentru că sunt situații în care nu ești înțeles dacă nu vorbești pe limba lor.

Ovidiu Vanghele: Da, și eu n-am înjurat la facultate. Tu știi cum vorbesc eu în viața de zi cu zi. Păi eu la facultate n-am înjurat, n-am pus carne pe masă în discurs. Nu știu dacă niciodată, oi fi scăpat vreuna, dar conștient eu la facultate n-am vorbit niciodată urât. Și în niciun caz la adresa studenților.

INVESTIGATORIA: Regreți vreo secundă că ai fost vocal?

Ovidiu Vanghele: Mie? Doamne ferește! Cum să-mi pară rău? Copiii ăia au dreptate! Cum dracu să nu fiu vocal când ajunge unul care lucrează la DC News prodecan? Și acum e prodecan unul care nu există în profesie. Râde lumea! Îmi pare rău doar că nu mai lucrez cu studenții ăia, pentru care, după reacțiile lor, am contat. Dar asta e… Pentru unii, ar putea fi o pierdere, e greu de cuantificat, iar eu n-am plecat pe lună. Mă găsesc oamenii dacă vor. Deci sincer îmi pare rău de studenți. Dar și pentru mine, că era o experiență contactul cu lumea asta de douăzeci și ceva de ani, îi vezi cum gândesc și poți să-i formezi. E păcat…

INVESTIGATORIA: E cert că ceva nu merge oricum în sistemul ăsta de pregătire a viitorilor jurnaliști…

Ovidiu Vanghele: Clar! De exemplu, când termină cu mine ei mai au un an de facultate. La mine ei trebuie să scrie o investigație de presă. Tu ai scris, Carmen, investigații de presă în viața ta. Băi, ei vin la mine să scrie investigații de presă, în condițiile în care unii dintre ei au scris trei știri în toată viața lor. E o problemă cu facultatea asta, da! Una mare, mare, mare. Pentru că, de fapt, ei nu știu să facă lucruri când ies de acolo. Nici Bob Woodward nu poate să scrie o investigație după ce a scris trei știri. Doar dacă are criptonită în cap în loc de creier. E un fapt. Eu am scris o mie de știri în viața mea, zece mii de știri până am făcut o construcție jurnalistică mai către investigație. Pentru că eu la Mediafax învățasem să gândesc în formatul de news, în valoarea de știre dintr-un fapt. Asta e o chestie care se antrenează, e ca bicepsul, dacă nu tragi de fiare, dacă nu ridici, se atrofiază și rămâi așa. E foarte importantă chestia asta și asta e o reformă pe care facultatea trebuie s-o facă. Și asta e de vorbit, de fapt, pentru că asta e problema. Că noi vorbim despre cum Vanghele o înjură pe aia cu patru nume, dar nu vorbim despre cum e programa făcută în facultatea de jurnalism. Nu poți învăța simultan douăzeci de oameni să facă investigații pe subiecte distincte și nici mintea mea nu poate duce douăzeci de subiecte și să le abordeze pe toate cu aceeași deschidere. Că unul poate avea un subiect despre un profesor acuzat de pedofilie și altul  un subiect cu o firmă care dă țepe, altul despre reabilitări de blocuri. Adică sunt din zone total diferite și îți trebuie și ție un reset mintal. E complicat! Sunt unii care nici nu apucă să vorbească, pentru că în două ore nici n-ai timp, că vine altă grupă în sală. Și dacă cei din anul doi, semestrul doi ar fi deja pregătiți să gândească în news ar fi probabil mai simplu. Pentru că eu, dacă discut cu tine, eu nu-ți mai zic teoria, că vorbim aceeași limbă. Dar cu ei trebuie să fac și asta, că pe ei trebuie să-i învăț și limba.

INVESTIGATORIA: Și mă bucur că ai deschis tema asta, pentru că e o problema cu presa în general. Pe lângă faptul că, așa cum spui tu, nu e bine structurată evoluția studenților la jurnalism, e și context trist în care cei care fac presă în România o cam fac după ureche.

Ovdiu Vanghele: Uite, ăsta e de fapt subiectul pe care noi ar trebui să-l discutăm! Nici măcar Petcu nu e așa important. Până la urmă i-a înjurat pe studenți, Comisia de Etică s-o rezolve pe asta! Dar hai să vedem ce facem cu studenții! Ce-i învățăm noi pe studenții ăștia? Asta e important. Miza asta e: ce facem cu jurnaliștii ăștia noi? Important e să fie educați în meserie de oameni care să nu fie ticăloși într-un sistem care are sens.

INVESTIGATORIA: Ar trebui să existe și interes pentru asta și cine are interesul să se facă presă de calitate în România?

Ovidiu Vanghele: Cred că Facultatea de Jurnalism…

INVESTIGATORIA: Și având în vedere cât de implicată e politica în Facultatea de Jurnalism…

Ovidiu Vanghele: Da, dar hai s-o scoatem! Asta e discuția.

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare