În anul 2021, în contextul pandemiei, Asociația VOLUNTARI ÎN EUROPA a derulat campania ”Cu drag de România!”, campanie ce și-a propus să dăruiască timp și atenție vârstnicilor din căminele de bătrâni din România, persoane afectate de izolarea socială în condițiile pandemiei Covid19. Astfel au descoperit voluntarii câteva aspecte îngrijorătoare.
Primul ar fi acela că, dacă vrei să faci donații în bani și obiecte unui centru de îngrjire a vârstnicilor, în România birocrația te va sufoca. Pentru că în România donațiile și sponsorizările sunt contorizate drept venituri brute la bugetul local. Asta face ca accesul beneficiarului la obiectele și la banii donați să fie extrem de anevoios.
“Încărcarea este artificială, donațiile și sponsorizările financiare având destinații distincte. Accesul la fondurile bănești, dar și la obiectele donate este obstrucționat de birocrația excesivă. Lanțul decizional se întinde pe un drum anevoios, de la donator la beneficiar, trenând și pendulând prin primării, pe la direcțiile de asistență comunitară (DASC) sau județeană (DGASPC). Banii trec prin Trezorerie, de unde, chiar dacă sunt însoțiți de corespondență clară privind destinația, scoaterea banilor din cont se face cu întârzieri de natură să afecteze folosirea lor eficientă. În plus, deși căminele de bătrâni sau alte instituții ale statului, beneficiare ale sponsorizărilor nu au personalitate juridică, sunt obligate să înregistreze în contabilitate donațiile în bani sau obiecte.” – arăta în petiție Asociația Voluntari în Europa.
În același document, se atrăgea atenția Ministerului Muncii asupra riscului uriaș de malnutriție din căminele de bătrâni din România, de vreme ce cuantumul alocației de hrană pentru bătrânii instituționalizați era, la momentul acela, de numai 16,6 lei pe zi de persoană. Practic, în 2021 se vorbea de un cuantum al alocației de hrană în căminele de bătrâni înghețat la nivelul celui din anul 2015
“Deși prin bugetele aprobate, administrațiile locale pot mări cuantumul alocației de hrană, acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă. O sumară cercetare pe internet a dezvăluit că nivelul alocației de hrană pentru consumurile colective din instituţiile şi unitățile publice de asistență socială este sub pragul legal. Acest fapt este un îngrijorător indicator al malnutriției, cu atât mai mult cu cât hrana persoanelor asistate nu poate fi personalizată, în funcție de diverse nevoi sau boli.” – se mai preciza în petiție.
În luna mai a anului 2021, Ministerul Muncii, condus la acea vreme de Raluca Turcan, răspundea acestei petiții într-un mod care a reușit să-i enerveze pe Voluntarii în Europa atât de tare, încât au decis să nu mai continue niciun demers pe cale oficială și să-i sprijine, în măsura posibilităților, prin donații și ajutor direct, pe bătrânii din azilele României.
De ce, ne explică Adriana Mureșan, inițiatoarea acelei petiții și membru fondator al Asociației Voluntari în Europa:
„Răspunsul de la minister recunoaște problemele prezentate, dar pare să se axeze mai mult pe descrierea cadrului legal și pe ideile generale de reformă, în loc să ofere soluții concrete și imediate. Acest lucru mi-a dat impresia de evitare a responsabilității directe și de lipsă a unei acțiuni concrete, ceea ce poate fi frustrant pentru persoanele care așteaptă schimbări tangibile.”
Practic, în răspunsul transmis Asociației Voluntari în Europa, Ministerul Muncii, condus la acea vreme de Raluca Turcan, admitea faptul că acel cuantum al alocației de hrană era insuficient și, în consecință, declara că susține “ideea unei reforme a sistemului actual de finanțare a asistenței sociale, prin flexibilizarea și eficientizarea procedurilor de finanțare”. Și, în loc să facă referire la eventuale investiții pe care statul ar urma să le facă pentru îmbunătățirea vieții persoanelor vulnerabile din cămine și adăposturi, Ministerul face referire la donațiile, sponsorizările și contribuțiile persoanelor fizice și juridice, care par a fi un principal instrument de susținere financiară. Pentru stat, însă. Pentru că, așa cum explică Voluntarii în Europa, drumul unei donații de la cel care o oferă la cel care o primește trece prin mai multe mâini și prin trezoreriile statului român. Așa că, de multe ori, nici n-ai garanția că donația și-a îndeplinit rolul. În acest sens, Ministerul explică faptul că ar trebui simplificate procedurile administrative și fiscale și indică faptul că legislația românească permite și parteneriate de tip public-privat.
Și, în esență, ministerul le mulțumește Voluntarilor în Europa pentru interes și le promite că va lua în considerare și va analiza.
Adriana Mureșan explică pentru INVESTIGATORIA că membrii asociației au simțit că Ministerul Muncii nu a manifestat, de fapt, niciun fel de dorință concretă de a se implica în îmbunătățirea situației vârstnicilor instituționalizați.
„În a doua parte a răspunsului enumeră o serie de mecanisme de finanțare și parteneriate care pot fi utilizate pentru a îmbunătăți asistența pentru persoanele vârstnice, dar care nu sunt utilizate în prezent în mod eficient. Acestea includ parteneriatele public-public, parteneriatele public-private, contractarea serviciilor sociale de către furnizorii privați, responsabilitatea socială corporativă, sponsorizările și donațiile, precum și voluntariatul.
Mesajul pare să sugereze că există o gamă largă de opțiuni de finanțare și susținere pentru îmbunătățirea condițiilor în căminele de bătrâni, dar acestea nu sunt folosite pe deplin. Cu toate acestea, mesajul nu oferă o explicație clară despre motivele pentru care aceste opțiuni nu sunt utilizate sau cum s-ar putea realiza acest lucru.
Răspunsul ministerului rămâne vag, lipsit de un plan de acțiune concret și de o angajare efectivă pentru rezolvarea problemei. Comunicarea, densă în limbaj administrativ și birocratic, poate fi percepută ca o evitare a responsabilității directe și a unei acțiuni concrete, creând frustrare pentru cei care așteaptă schimbări tangibile în condițiile de trai ale persoanelor vârstnice din căminele de bătrâni.
În concluzie, răspunsul oferit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale recunoaște problema subfinanțării și a condițiilor precare în căminele de bătrâni și propune o serie de soluții teoretice. Cu toate acestea, acesta nu oferă un plan concret pentru implementarea acestor soluții, ceea ce poate fi perceput ca o lipsă de angajament efectiv în rezolvarea problemei.” – a declarat Adriana Mureșan.
Amintim faptul că Raluca Turcan e ministrul care ar fi semnat avizul de funcționare a azilului „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, protagonist în scandalul azilelor groazei care a cutremurat opinia publică din România încă din luna februarie a acestui an.
În anul 2022, guvernul Ciucă mărea valoarea acestei alocații de hrană de la 16,6 lei la 22 de lei, în continuare fiind vorba despre o sumă insuficientă pentru asigurarea unei diete alimentare de calitate pentru persoanele instituționalizate și vulnerabile.
