sâmbătă, mai 25, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăAvocatul DiavoluluiManifest pentru un urbanism cu adevărat sustenabil

Manifest pentru un urbanism cu adevărat sustenabil

Știți că scriu de ceva vreme despre #PUGCiurila și urbanism și SOSFăget #SOSNatura și #SOSCiurila și #ruralfain pe marginea prăpastiei…. Din cauză de urbanism pe bani și corupție aici, la sud de Făgetul Clujului. După dezbaterile cerute și obtinute de societatea civilă pentru copacii Clujului și PUG Ciurila cu extinderea de intravilan construibil și dezvoltarea betonificată până la limita Făgetului peste pășunile lui cu habitate rare de interes conservativ, la care am participat ca parte interesată de soarta naturii, mi-am pus întrebări multe (și mai multe ca înainte) despre ce se întâmplă de fapt cu urbanismul și natura aici la Cluj…

Un articol semnat de ALINA CHIRIAC

Da, mi-am permis să-mi pun aceste întrebări ca nespecialist în urbanism, doar ca viețuitoare în această natură urbană. În apărarea mea, să știți că am cerut ajutor de la specialiști, și urbaniști, și geologi, și biologi, și avocați, și sociologi, și politologi, și ecologi. Și ei mi-au dat multă informație și niște valoroase perspective la care poate nu ajungeam singură.

Concluzia spre care converg impresiile noastre, ale ăstora de suntem nespecialiști și specialiști în diverse ale vieții și societății umane, e că urbanismul standard a degenerat la Cluj, și nu numai, înspre ilegal, penal, telecomandat de grupuri de influență, împotriva interesului public și general.

E incredibil de puternic atacul banului la orice bucățică rămasă de verde. Logica profitului este absolut evidentă. Autoritățile clujene, toți, de la primărie la consiliul județean au capitulat în fața banului investitorilor…  sau amenințărilor cu procese. Nu mai e despre urbanism și lege aici…, nici despre părerea specialiștilor în arhitectură și urbanism și biologie și ecologie. Nimic nu mai contează în fata banului…

O soluție poate fi schimbarea de paradigmă spre modele sustenabile și proactiv participative.

Iar cazul Făget Sud Ciurila, de exemplu, sau cel al copacilor Clujului, de exemplu, poate fi acel moment de criză care ne îndeamnă spre soluțiile cu adevărat sustenabile și inclusiviste. Bine, poate fi și un punct de inflexiune electorală, dar acum povestim doar despre urbanism.

După dezbaterea Ciurila, de exemplu, ne-am întrebat:

  • Cum s-a ajuns de la participarea publicului la decizie, la influențarea deciziei prin cumpărarea de ”sistematizări”, de suprafețe mari (ha) de teren pentru ca mai apoi puterea suprafeței să poată decide ce se cere (intravilan, desigur, construibil, desigur)
  • Cum s-a ajuns de la dezbatere publică realmente dezbatere civilizată, la congres de aplauze cu doleanțe exprimate de avocați, cu amenințarea subtilă sau nu (dacă nu-mi dai, intravilan, desigur, dezvoltare, desigur) te dau în judecată?
  • Cum s-a ajuns ca orice punct de vedere ”verde” să fie lapidat la propriu. (a lapida = a arunca cu pietre în cineva, vorbe dure, injurii sau amenințări, după caz)
  • Cum s-a ajuns ca proprietatea privată (multe hectare, de obicei, preluate cumva-nu se știe cum) să primeze în fața interesului public de protejare a naturii? Și o lege, care protejează proprietatea, să fie mai vocală și mai puternică decât orice alte legi (ale urbanismului, ale mediului, ale ariilor protejate etc)
  • Cum s-a ajuns ca niște instituții publice, cu o misiune foarte clară de apărare a interesului public, să folosească dezvoltarea ca marotă și argument pentru încălcarea exact a interesului public?
  • Cum s-a ajuns ca soarta unor habitate și specii rare să fie decisă din culisele unui stat corupt până la plăsele de oamenii cheie care trec prin funcții și oportunități?
  • Cum s-a ajuns ca accesul la o arie protejată de interes national, să fie sigilat, interzis, pe o întreagă latură a ei, ultima sălbatică de altfel, de planificări urbanistice private și betonate, și să fie astfel blocat accesul oamenilor, dar mai ales acessul și tranzitul natural al animalelor spre pădurea protejată? Toată zona fiind coridor ecologic?
  • Cum s-a ajuns ca proiecte urbanistice (rezidentiale, de entertainement (aqua park, stadion, teren de golf) să pună cruce unor habitate și specii rare, fără nici o opoziție a autorităților de mediu măcar?
  • Cum s-a ajuns ca aceste gated communities de bogați să facă legea pentru natura tuturor? Căci blocând accesul în aria protejată cu construcțiile lor, aria protejată le devine grădină privată. Se poate vorbi de un furt de natură?

Și ne-am întrebat, ce întrebări (sic!, dada, de 2 ori) și-ar pune urbanismul sustenabil cu adevărat?

Și cum am dezbate pe marginea unui manifest pentru un urbanism cu adevărat sustenabil, acum, pe culmile disperării că cel mafiotizat atinge culmi nebănuite?

Și am început lista așa:

  1. Cine contează

Omul trăiește în cadrul naturii, omul ȘI natura, omul pentru NATURĂ, omul cu natura

vs

DOAR OMUL contează, doar dezvoltarea economică cu vânzare și beton e dezvoltare.

  1. O să mai poți face asta și peste 10 ani?

Spațiul, locul, arhitectura, peisajul sunt resurse finite care trebuie gestionate cu precauție

vs

Proprietatea mea acum și aici primează și contează.

  1. (Mai) putem preveni distrugerea?

Amânarea consumului (de spațiu, de natură, de sol, de apă, de energie), reducerea lui

            Vs

Extinderea dezvoltării pe locurile libere (verzi, că astea au mai rămas acum) pentru că se poate.

  1. Ce consecințe sunt dacă?

            Și dacă totuși nu-mi pasă decât de mine, proprietatea mea, acum și aici.

            Interesul public înglobează drepturile naturii

            Vs

            Interesul economic privat al speciei umane primează în fața a orice

Cum și cine plătește pentru pagubele asupra interesului public și al generațiilor viitoare?

  1. Cine gestionează ”zestrea” copiilor noștri? Cine ar trebui să gestioneze natura?

Gestiune comună responsabilă în care natura, generațiile viitoare și toate speciile au un capital protejat pentru existența lor  

Vs

Gestiune oportunistică – acum și aici, pentru generația noastră.

  1. Cine vorbește în numele celor necuvântătoare?

Natura, animalele, pădurea, plantele, apa, aerul au o voce a lor, o voce umană a necuvântătoarelor

Vs

Omul și societatea umană cu legile și convențiile ei

Creăm o persona a naturii care poate fi apărată de reprezentanți umani?

  1. Cine decide si cum?

Agora și Natura – Naturagora – Reprezentarea politică altfel

Democrația reprezentativă cu mecanisme agile de decizie participativă care să asigure reziliență în condițiile schimbărilor contextuale (climatice, politice, economice, sociale) de o complexitate imposibil de prevăzut și controlat

vs

Democrația reprezentativă decizională fixă și fixistă în funcție de discernământul unui grup de indivizi / ideologii / interese politice, adesea poluată de interese financiare, politice, mafiotice de context

  1. Cât să fie la un moment dat?

Puțin și verificat, incercat, adaptat pe parcurs

Vs

mult, acum, repede, tot, niciodată altfel, doar așa, nu altfel decât spune ”puterea”

Integrarile între proiecte pot fi și network like, în loc de monoliti care se mișcă inerțial și dacă unul cade, cade tot… inertial?

  1. Cum să fie? Ce punem în deciziile de urbanism?

În perspectivă / coroborat / integrat / armonizat din mai multe puncte de vedere

Vs

Singur / unic / cel mai / al MEU

Integrarea mai multor perspective, specializări, idei – armonizarea prin debatere 

Vs

Autoritățile decid. Autoritățile își asumă (ce? Nu știm niciodată, nu simțim/vedem asumarea)

Ce ați schimba, ce ați adăuga la acest manifest urbanistic invitație la gândit? 

Cum credeți că putem ieși din blocajul conflictual care se conturează acum pe cel puțin câteva probleme mari la Cluj:

  • Copacii Clujului, copacii bătrâni, maturi care trebuie mutați pentru a face loc unui proiect urbanistic care NU a fost discutat
  • Făgetul și pășunile lui care sunt acum sub presiunea imobiliară legală sau mai puțin legală a dezvoltării cu orice preț. (și vine val mare de stadioane, aqua park, teren de golf, sală de sport, beeeeton… peste el)
  • Hoia și dezvoltarea infrastructurii rutiere
  • Făgetul și dezvoltarea infrastructurii
  • Accesul la Someș și poate chiar și proiectul de reface a platformei Carbochim
  • …. Orice parc, bucățică de verde care poate fi dezvoltată, monetizată în vreun fel?

P.S. Da, da, suntem mai mulți. Nespecialiști și specialiști: urbaniști, și geologi, și biologi, și avocați, și sociologi, și politologi

Dar vă invităm să vă gândiți dacă un astfel de manifest ar fi un lucru de interes pentru dezbaterea publică și să dați un semn în comentarii cu idei despre ce întrebări ați mai ridica.

REDACTIA
REDACTIAhttps://investigatoria.ro/
Investigatoria este un site on-line de investigație, reportaje și știri cu acoperire națională, care își propune să aducă în România conceptul de “jurnalism constructiv “. Practic, el pune laolaltă problema și soluția ei, astfel încât să genereze schimbare autentică în societate. Încă de la început, publicația a abordat subiecte dificile care au avut impact nu doar la nivelul traficului, ci și la nivelul efectelor. S-au scris investigații din domeniul traficului de persoane, fraudelor din fonduri europene, spălării de bani, corupției și traficului de influență. Pe termen lung, Investigatoria își propune, așa cum susține și prin motto, să pună realitatea sub lupă și să dea un cadru inovativ de înțelegere a lumii, exact așa cum e ea: cu lumini și umbre.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img
spot_img

Articole Populare