miercuri, aprilie 17, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInvestigațiiEXCLUSIV. Viorel Micula, acuzat că ar fi ruinat un afacerist, după ce...

EXCLUSIV. Viorel Micula, acuzat că ar fi ruinat un afacerist, după ce i-ar fi solicitat bani la negru pentru cumpărarea unui hotel

În anul 2018, un om afaceri din Hunedoara începea să contureze planurile unui vis: să aibă un hotel la malul mării. Așa a ajuns să negocieze cu Viorel Micula condițiile în care putea să închirieze, să investească și, ulterior, să cumpere unul dintre hotelurile deținute de familia Micula pe litoral.

Pentru că hotelurile familiei Micula erau închise, în urma controalelor făcute de instituțiile statului român, pe fondul lipsei de investiții, palma s-a bătut simplu: afaceristul din Hunedoara ar fi investit în hotelul Bâlea, l-ar fi pus pe picioare și l-ar fi făcut funcțional, l-ar fi operat o vreme și astfel, cu un credit bancar, l-ar fi cumpărat de la Viorel Micula. Totul părea simplu. Însă, pe măsură ce timpul a trecut, afaceristul hunedorean a constatat că a bate palma cu familia Micula e un gest aproape iresponsabil. Acum, el a pierdut tot ce avea înainte, pentru că a vândut totul pentru a investi în hotelul Bâlea, și nici hotelul nu l-a mai putut cumpăra, pentru că, la momentul negocierii prețului de achiziție, acesta susține că i s-au solicitat bani la negru.

Context

În 2017, când au simțit prima dată că li se clatină imperiul, Frații Micula anunțau că urmează să scoată pe piață 11 din cele 12 hoteluri pe care le dețineau pe litoralul românesc, punând astfel la bătaie cel mai mare pachet scos la vânzare de un operator privat de turism din România.

Din ce se știe, cei doi cumpăraseră hoteluri în neștire pe litoral undeva la începutul anilor 2000 direct din patrimoniul statului, cu sume de sub 500.000 de dolari bucata. În ciuda costului mic al achiziției unor hoteluri care ar fi putut produce bani pe termen lung, frații Micula n-au fost dispuși să investească în aceste proprietăți imobiliare și le-au lăsat în paragină, până când statul român, pe bună dreptate, le-a închis.

Astfel, în 2017, Direcția de Control din cadrul Ministerului Turismului făcea o verificare a unităților hoteliere de pe litoral. Cu acea ocazie, frații Micula au fost sancționați cu amenzi uriașe și cu retragerea certificatelor de clasificare.

Reprezentanții Ministerului Turismului descoperiseră la fața locului deficiențe numeroase și grave, de tipul: “faţadă deteriorată, mobilier uzat fizic şi moral, instalaţii şi obiecte sanitare din băile aferente spaţiilor de cazare uzate şi pătate, mocheta holurilor de acces către spaţiile de cazare şi cea din spaţiile de cazare uzate şi deteriorate, saltele uzate, deteriorate şi pătate, tâmplăria, feroneria ferestrelor şi uşile spaţiilor de cazare, uzate”.

Frații Micula au reacționat atunci și au spus public că, din punctul lor de vedere, sancțiunile erau, de fapt, o formă de răzbunare a statului cu care se aflau deja în proces. Așa că au decis să vândă clădirile cumpărate pe nimic la prețuri de aproximativ cinci ori mai mari decât prețul de achiziție.

Astfel intenția de vânzare a acestor imobile a devenit oficială.

Un an mai târziu, intră în scenă protagonistul nostru, Daniel Bețiu, un afacerist din Lupeni (Hunedoara), care bătea palma cu Viorel Micula pentru închirierea Hotelului Bâlea din Neptun. Planul era simplu: afaceristul hunedorean urma să investească în hotel, să-l facă funcțional, să-l opereze un sezon sau două, și apoi să obțină un credit bancar pentru achiziționarea hotelului. N-a fost, însă, deloc atât de simplu pe cât părea la început.

Reparația capitală

Daniel Bețiu era decis să investească în hotel minimul necesar pentru a-l face funcțional. Adică în jur de 150.000 de euro. Însă, statul român, prin instituțiile sale de control, nu a permis acest lucru.

În timpul sezonului estival au venit controale din toate direcțiile, iar prin adresa nr. 0622/30.08.2018, Ministerul Turismului solicita noului chiriaș să se asigure de buna funcționare a hotelului Bâlea și să ofere turiștilor condiții decente. Iar asta nu se putea face prin simple cârpeli, ci numai printr-o reparație capitală.

Asta însemna renovarea camerelor, a restaurantului și o investiție cu mult mai mare, care l-a determinat pe noul chiriaș să facă rost de bani prin toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziție: credite la furnizori, la bănci, vânzarea proprietăților deținute înainte. Dar, având perspectiva cumpărării hotelului, Bețiu a decis să riște și a făcut rost de banii necesari pentru a face hotelul nu doar funcțional, ci și primitor.

Într-un interviu acordat în exclusivitate publicației INVESTIGATORIA, Daniel Bețiu ne-a povestit cum propriul vis de a avea un hotel pe litoral l-a ruinat. Sau, mai bine zis, cum l-au adus frații Micula la sapă de lemn.

Eu fac construcții hidrotehnice în toată țara. Aveam un hotel la Straja, mi-am făcut planuri de afaceri și visam să am hotelul meu. Între timp, am văzut că nu găsesc forme de finanțare la Straja, pentru că nu ieșeau bine financiarele la planul de afaceri, la studiile de fezabilitate pentru bancă, în schimb, ieșeau extraordinar de bine pentru litoral. Și oricum era o dorință de-a mea și atunci am găsit oportunitatea de a închiria Hotelul Bâlea de pe litoral de la Viorel Micula. Se întâmpla în 2018.

Partea proastă a fost că hotelul Bălea, ca și toate hotelurile lui Micula, erau închise de statul român cu un an înainte, din cauza lipsei de investiții, hotelurile erau degradate complet. Eu am luat hotelul ăsta și am făcut o investiție mică să-l pun pe picioare. Asta înseamnă că am investit 150.000 de euro. Și în timpul primului sezon estival au venit toți: OPC, Ministerul Turismului, toate controalele. Și mi-au spus că nu se poate funcționa așa, că trebuie reparație capitală.

M-am dus la Micula și i-am zis că interesul meu e să cumpăr hotelul la un moment dat. Și i-am spus să mă lase să investesc banii, să modernizez hotelul, să-l operez câțiva ani și apoi să-l cumpăr. El era hotărât să vândă. După un an de zile, când eu renovasem din 300 de camere vreo 200, el a luat decizia să vândă hotelurile. Pe toate. Inclusiv pe ăsta. Însă, pe acesta nu l-a putut vinde, pentru că eu i-am zis că am făcut investiția și îl voi cumpăra eu. Dacă nu, să-mi plătească cineva investiția.

Și nu s-a găsit nimeni să plătească investiția, pentru că toți milionarii aveau stabilit dinainte de a veni eu aici cine va cumpăra hotelurile. Știau și prețul. Micula îmi cerea mie 6 milioane de euro pentru Hotelul Bâlea și ăștia știau că e stabilit că va fi cumpărat cu 2, 2  milioane. Și am făcut investiția, dar n-am putut să-l cumpăr atunci, eram cu cifrele rău de tot, eram pe minus. Eu așteptam să operez hotelul renovat și banca să mă finanțeze. Și între timp a venit pandemia, în 2020. N-am mai putut să-l cumpăr, că băncile nu mai finanțau sectorul de turism și transport. Din cauza asta m-au amânat.

În actul adițional nr 1 din data de 31.08.2018 la contractul de închiriere din 7 mai 2018, încheiat între societățile Bâlea Estival 2002 SA și Carlya SRL (societatea lui Daniel Bețiu), este menționat faptul că “se reduce chiria datorată de Chiriaș/Locatar pentru primul an de contract, respectiv anul 2018, cu suma de 41.000 euro, reprezentând rest de plată la rata 3 și rata 4. Pentru ceilalți 4 ani cuprinși în perioada contractului, chiria rămâne nemodificată, respective 120.000 de euro pe an, fără TVA”. Locatarul se oblige însă să efectueze lucrări de reparații și investiții în sumă de 41.000 de euro, reprezentând reducerea chiriei aferente anului 2018, pentru renovarea Hotelului Bâlea. (…) Având în vedere cheltuielile effectuate de Locatar până la data prezentului act additional, precum și viitoarele cheltuieli de reparații și investiții, obligatoriu a fi efectuate pentru buna funcționare a Hotelului Bâlea, aprobate în prealabil de către Proprietar/ Locator, în situația în care Proprietarul decide vânzarea imobilului înainte de expirarea termenului de valabilitate contractuală, aceste cheltuieli efectuate de Locatar din fonduri propria, nededuse din cuantumul chiriei până la data vânzării, vor fi scăzute din prețul de vânzare ce trebuie achitat de către cumpărător.”

Așadar, dacă autoritățile statului solicitau alte reparații, esențiale pentru buna funcționare a unității hoteliere și chiriașul le făcea din fonduri proprii (așa cum s-a întâmplat în acest caz), iar proprietarul decidea vânzarea imobilului unei terțe părți înainte de expirarea contractului, atunci banii investiți de afacerist ar fi trebuit recuperați imediat după vânzarea imobilului.

Și pentru că, așa cum susține Bețiu, investiția inițială a fost considerată insuficientă de instituțiile de control care au călcat pragul hotelului în 2018, el a fost nevoit să aducă noi îmbunătățiri și reparații capitale construcției, toate fiind realizate din fonduri proprii. Banii, însă, nu i-a mai recuperat nici până în zilele noastre, zile în care se judecă cu Viorel Micula într-un proces civil. Și nu numai, dar ajungem și acolo.

Între timp, pe la jumătatea lunii decembrie a anului 2019, Frații Micula încasau de la statul român, sub semnătura guvernul Orban 178 de milioane de euro și 217 milioane de euro sub formă de dobânzi și penalități adunate din 2013 până la momentul stingerii datoriei.  Plătirea acestei sume uriașe a fost catalogată de mulți cauza pentru care în acel an România a avut un deficit bugetar record de 48 de miliarde de lei, dublu față de anul precedent.

Tot în 2019, cei doi frați reușiseră să vândă deja 6 din cele 11 hoteluri puse la vânzare pe litoral, obținând astfel milioane bune de euro.

Povestea celor 200.000 de euro

În 2019, și Daniel Bețiu era pregătit să cumpere hotelul și avea deja o promisiune de la o bancă că va obține banii necesari, adică 2,2 milioane de euro.

Faptul este confirmat de un mail primit de Bețiu de la o anume Luminița Marinescu, pe care o identificăm în alte documente drept mandatar al European Drinks SA, mail în care Daniel Bețiu avea atașat contractul de vânzare al Hotelului Bâlea.

Ei bine, contractul atașat era deja completat cu datele societății Carlya SRL și cu condițiile specifice dedicate ei, adică și cu prețul realizat în baza situației particulare a chiriașului care investise până atunci în hotel.

Astfel, prețul vânzării hotelului Bâlea era, pentru societarea Carlya SRL, de 2.9 milioane euro, inclusiv TVA. Se face, însă, precizarea că suma de 700.000 euro “se achită la data autentificării prezentului contract prin compensarea parțială a prețului vânzării până la concurența sumei de 700.000 euro, reprezentând valoarea investițiilor și amenajărilor stabilită exclusiv de către cumpărător asupra imobilului ce face obiectul vânzării. Diferența de preț, în sumă de 2.200.000 se achită prin transfer bancar în contul Vânzătoarei, indicat mai sus, în termen de 30 de zile de la data autentificării prezentului contract.

Ca atare, în chiar contractul de vânzare-cumpărare, transmis lui Daniel Bețiu în numele societății Bâlea Estival 2002 SA, se recunoaște faptul că acesta a făcut investiții în hotel în valoare de 700.000 euro, bani care se compensează.

Până aici, totul pare în regulă. Lucrurile, însă, se complicaseră între timp, după ce Daniel Bețiu a ajuns la notar împreună cu reprezentanți ai European Drinks, pentru a nu pierde dreptul de preemțiune la cumpărarea imobilului. De ce și cum, ne explică chiar el:

În 2019, eu rezolvasem cu o bancă să cumpăr hotelul. Și ei au vrut niște bani la negru. Din toate hotelurile pe care le-au vândut, o parte din bani i-au cerut la negru. Mie mi-au cerut 200.000 de euro. Hotelul se vindea oficial cu 2.2 milioane, neoficial cu 2.4 milioane. Până să încaseze banii de la statul român, ei aveau conturile blocate. Și au zis că trebuie să încaseze ceva la negru, pentru că orice le intra în cont le era luat. Eu rezolvasem cu banii oficiali, adică cu ăia 2.2 milioane, dar nu și cu cei 200.000 la negru. Adică eu am operat hotelurile, aveam niște bani încasați, puteam lua credite de la bancă, dar nu aveam banii ăia la negru.

M-au invitat la notar să semnăm contractul, că altfel nu mai beneficiam de dreptul de preemțiune. M-am dus la notar și acolo s-au răzgândit. Pentru că n-am avut banii ăia. M-am întors înapoi, am pus sechestru, am notat litigiul la Cartea Funciară, pentru că trebuia să încasez o sumă destul de mare de bani. Suma de bani pe care eu am investit-o e de aproape un milion de euro. Fără penalități, fără dobânzi, bani pe care eu nu l-am avut, de fapt, niciodată. Dar am făcut credite la bănci, la furnizori și am investit în hotelul ăla. Am renovat restaurantul și 200 de camere.”

Starea camerelor din Hotelul Bâlea, când a fost închiriat de Daniel Bețiu
Starea camerelor din Hotelul Bâlea, după închirierea de către Daniel Bețiu

A trebuit să vând toate proprietățile pe care le aveam acasă, am vândut două apartamente, nu mai aveam nimic, ca să-mi achit datoriile.”

Mărturisirea lui Daniel Bețiu cu privire la cei 200.00 de euro la negru este consemnată și într-o solicitare de despăgubire a societății Carlya SRL pentru investiții mobiliare și imobiliare efectuate asupra imobilelor hotel, restaurant și parc Bâlea din Neptun. În solicitare este amintită povestea banilor la negru.

Deși am fost invitați pentru data de 25 Septembrie 2019 la notar să semnăm contractul de vânzare, în fața notarului, pârâtul a refuzat să semneze contractul, pentru că nu aveam la noi, suma de 200.000 Euro în numerar și care nu era trecută în acte, adică ”la negru”. Cu toate că prin adresa nr.211/19.09.2019 ni se pune în vedere data de 25 Septembrie ca dată limită, peste care ne pierdem dreptul de preemțiune. Cunoscând aceste detalii și intenția vădită a pârâtului de a vinde bunul, pentru a ne proteja investiția efectuată, am solicitat instanței sechestru asigurător pe suma facturată, adică contravaloarea investițiilor asupra bunurilor imobile ale firmei Bâlea Estival 2002 SA, adică imobilul închiriat (hotel + restaurant). Aceasta s-a întâmplat în luna Decembrie 2019, cu 2 luni înainte ca pârâtul să ne acționeze în instanță pentru rezilierea contractului de închiriere, ceea ce arată intenția pârâtului de a se răzbuna pe noi pentru că am avut curajul să luăm măsuri împotriva deciziei acestuia de vânzare imediată a hotelului, către altă persoană și de a le bloca decizia de vânzare fără achitarea unei sume reprezentând contravaloarea investițiilor (notarea litigiului în cartea funciară).”

Mai mult, deși acum Frații Micula susțin că Bețiu nu i-a notificat cu privire la lucrările de investiții pe care le-a făcut în hotel, afaceristul hunedorean ne-a arătat mail-ul transmis în care detalia lucrările propuse pentru modernizare.

La fel s-a întâmplat în 2018 și în cazul restaurantului, care arăta jalnic la momentul închirierii.

Restaurantul Bâlea, înainte de momentul închirierii
Restaurantul Bâlea, după închiriere

Doresc să vă informez că în data de 24 mai, un evaluator al primăriei a vizionat restaurantul pentru a întocmi un raport de evaluare în baza căruia imobilul să fie executat silit în vederea recuperării datoriei. Raportul va evidenția starea avansată de degradare, ceea ce va conduce la suprainpozitarea imobilului. Urmare a acestei constatări, vă solicit modificarea contractului prin eliminarea restaurantului din închiriere. De asemenea, în funcție de disponibilitatea dumneavoastră, putem să găsim împreună o soluție prin care să salvăm restaurantul din starea de degradare și implicit de la supraimpozitarea acestuia. Intenția noastră este să ajungem la o înțelegere cu dumneavoastră și să câștigăm împreună un profit din exploatarea eficientă atât a hotelului, cât și a restaurantului. ” – se arată în respectivul e-mail.

Hotelul a fost vândut în cele din urmă. Dar nu lui Daniel Bețiu, care n-a avut și banii negri despre care spune că i-au fost solicitați la dispoziție, el ajungând la societatea Hotel Cupidon  SRL, la prețul de 2.835.000 lei.

Luptele în instanță

Acum, între Bețiu și frații Micula are loc un proces civil. Bețiu solicită suma investită de el în hotel, sumă pe care o justifică prin facturi și devize, iar frații Micula l-au executat pe Bețiu și îi cer în instanță plata chiriei, restantă din 2019, în valoare de 120.000 de euro.

La finalul lunii februarie, au fost licitate toate bunurile firmei Carlya atât din restaurant, cât și din hotel. Printre obiectele oferite spre licitație se numără mese, fotolii, scrumiere, filtre de cafea, dar și telecomenzi. Mai nou, sunt puse la bătaie o mașină marca Fiat Doblo din 2007 și un Volkswagen Transporter din 2004, prețul de pornire fiind de 2.593 euro. Executarea silită a fost cerută de Bâlea Estival 2002 SA.

În anul 2021, societatea lui Bețiu a chemat în judecată compania S.C. Bâlea Estival 202 SA, Tribunalul Constanța judecând în acest sens dosarul nr. 6017/2021, pentru recuperarea unei părți a banilor investiți, și anume 3.457.854 lei. Această sumă constituie contravaloarea lucrărilor de renovare și modernizare a 220 de camere din Hotelul Bâlea, cu bani proveniți din vânzarea unor proprietăți imobiliare ale familiei Bețiu. Pe 26 mai 2022, Tribunalul Constanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice imobiliare, pentru a se stabili care e, de fapt, valoarea acelor lucrări de renovare despre care vorbește Daniel Bețiu.

Potrivit unei plângeri penale, semnate de firma Carlya SRL, reprezentanții Bâlea Estival 2002 SA s-au opus efectuării expertizei, pentru că închiriaseră deja hotelul altcuiva. 

Acest contract de inchiriere ar fi fost ascuns de firmei S.C. CARLYA S.R.L., reclamanta din Dosarul nr. 6017/118/2021, cu scopul de a face imposibila recuperarea prejudiciului suferit, prejudiciu în cuantum de  3.457.854 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de renovare și modernizare la hotel.

S-ar fi făcut astfel noi renovări și  modificări care ascund, firește, în totalitate sau parțial, lucrările de renovare efectuate de firma lui Bețiu. Ca atare, avocații lui Daniel Bețiu consideră că asta s-a făcut cu interesul de a frauda Carlya SRL și pe Daniel Bețiu, prin ascunderea, deteriorarea și distrugerea parțială de către Bâlea Estival 2002 SA a propriilor bunuri, astfel încât să pună în imposibilitate pe expertul tehnic să efectueze expertiza judiciară dispusă de instanță. În acest sens, s-a făcut și o plângere penală.

Suntem, considerăm noi, în fața unor acțiuni premeditate ale debitorului de a ascunde, deteriora sau distruge, parțial, bunuri din propriul patrimoniu,  exclusiv în scopul fraudării creditorilor, fapte care întrunesc, în opinia noastra, elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prin fraudarea creditorilor. “ – se arată în cuprinsul plângerii penale.

Povestea vizitei expertului ne e povestită, integral, chiar de Daniel Bețiu.

Eu acum mă judec cu ei într-un proces civil, prin care eu le solicit suma investiă de mine în hotel. Proces care poate dura 5, 7, 10 ani. Vă dați seama în ce situație m-au băgat? Nu-i interesează, ei și-au vândut hotelul, și-au luat banii, la revedere. Când m-au dat afară din hotel, eu am făcut o contestație la executarea silită. Dacă eu aș câștiga procesul ăsta, ar trebui să reintru în hotel, care e vândut deja. Înțelegeți? Cât de puternici se consideră, că influențează justiția. Nu-i interesează nimic. Și atunci stăm să ne gândim: cât de puternici sunt oamenii ăștia, să știe că au făcut o ilegalitate. Pe lângă asta, în procesul meu civil în care mă judec cu ei să-mi recuperez banii, Tribunalul Constanța a stabilit un expert evaluator care să evalueze investiția făcută de mine. Adică dacă într-adevăr există investiția și dacă ea se ridică la valoarea pe care eu am solicitat-o. Asta s-a întâmplat în luna mai. S-a amânat numirea expertului până prin octombrie. În decembrie ne-am văzut la hotel. Pe lângă faptul că acolo a fost un conflict, ei încercau să mascheze faptul că hotelul a fost închiriat după ce m-au dat pe mine afară. Adică în martie pe mine m-au dat afară și au închiriat altcuiva pe lunile iunie, iulie, august, cât a fost sezonul, ei au închiriat hotelul altcuiva și au luat banii.

Și expertul a întrebat: “Hotelul, de când a fost executat Bețiu Daniel, a mai fost închiriat, l-ați mai folosit?” Și avocatul lor a spus că nu, că hotelul este exact așa cum l-am lăsat eu. Și am sunat la 112, am chemat poliția, care a confirmat executorului că hotelul a fost închiriat. La care executorul a zis că dacă probele sunt viciate, nu mai avem ce evaluare să facem, pentru că evaluarea nu mai poate fi obiectivă. Și a înaintat toate documentele la instanță, documente de care eu m-am folosit pentru o plângere penală pentru distrugere de probe. 100 actele lor sunt numai falsuri și minciuni. Ei susțin că eu am făcut investiția fără să a aprobarea lor, fără acte. Eu am acte pentru tot, inclusiv act adițional la contractul de închiriere prin care ei mă împuternicesc să fac investiția, un document eliberat de ei prin care mă atenționează că au luat decizia să vândă hotelul la prețul de, la care se adaugă investiția chiriașului, cu toate detaliile. Am toate actele în regulă”, ne-a mai mărturisit Bețiu.

Mai mult, în acest moment, Bețiu se pregătește pentru a intenta un nou proces fraților Micula prin care solicită instanței să fie despăgubit pentru investițiile mobiliare și imobiliare efectuate în imobilele amintite, cu penalitățile, dobânzile și cheltuielile cu executările silite pe care a fost obligat să le achite atât furnizorilor de echipamente și materiale, cât și băncilor.

În acest sens, a pregătit o listă detaliată a cheltuielilor pe care le-a făcut, în speranța că justiția va privi cu imparțialitate asupra situației și nu va simți nicio străbatere atunci când va auzi că partea acuzată e familia Micula.

Nici noi nu ne-am lăsat intimidați de prezența unuia dintre frații Micula în povestea banilor negri de la malul mării, așa că am vrut să aflăm chiar de la Viorel Micula cum au stat lucrurile și dacă a existat vreodată vreo solicitare de bani la negru către omul de afaceri Daniel Bețiu pentru ca acesta să poată cumpăra unul dintre hotelurile din imperiul imobiliar al familiei sale.

Am încercat să-l sunăm, însă nu ni s-a răspuns, iar ulterior i-am trimis un SMS în care i-am adus la cunoștință că există niște acuzații grave împotriva sa în privința litigiului cu Daniel Bețiu și că am fi interesați să-i ascultăm și lui punctul de vedere. Mesajul a ajuns la Viorel Micula pe data de 23 august a acestui an. I-am spus că așteptăm un punct de vedere de la el pe orice cale în următoarele două zile, iar în caz contrar, vom considera că refuză să ne răspundă. Am lăsat să treacă mai mult de două zile, însă, până la publicarea materialului și nici astăzi nu avem un punct de vedere de la acesta.

Avem, însă, o amenințare cu judecata din partea unuia dintre oamenii săi de încredere. Și anume Adrian Rotar. El apare în poveștile lui Daniel Bețiu ca o persoană care a fost prezentă în mai multe situații în care lucrurile ar fi depășit limitele legale. L-am și verificat înainte pe acest Adrian Rotar, care figurează drept manager la European Drinks SA, dar și administrator al unora dintre companiile lui Viorel Micula.

După ce ne-a mărturisit telefonic că Daniel Bețiu e un “escroc”, acesta ne-a solicitat să-i transmitem întrebările pe mail. Lucru pe care l-am și făcut, întrebându-l dacă are cunoștință despre vreo solicitare de bani la negru făcută, direct sau indirect, lui Bețiu pentru Viorel Micula. Răspunsul lui Adrian Rotar a venit, tranșant, în următoarea zi:

Am luat act cu stupoare despre afirmațiile mincinoase ale d-lui Daniel Bețiu în legătură cu care doriți realizarea articolului de presă. Nu voi intra în discuții cu privire la raporturile juridice referitoare la închirierea Hotelului Bâlea, întrucât acestea s-au tranșat și se tranșează în justitie, ci doar voi preciza că nu a existat vreo solicitare adresată d-lui Daniel Bețiu de plată a vreunei sume de bani “la negru” cum tendențios se susține. Disputele cu societatea dlui Daniel Bețiu s-au datorat exclusiv faptului că aceasta nu și-a respectat obligațiile asumate prin contractele privind închirierea Hotelului Bâlea, aspect constatat deja prin numeroase hotărâri judecătorești, unele definitive.

Raportat la gravitatea acuzatiilor formulate vă rog să manifestati maximă diligență și să verificați realitatea susținerilor dlui Daniel Bețiu înainte de a le publica, întrucat îmi rezerv dreptul de a solicita repararea oricărui prejudiciu de imagine cauzat de publicarea unor fapte mincinoase, care nu au nicio legătură cu realitatea.

Desigur, noi nu suntem organ de anchetă și nu avem obligația de a proba infracțiunile familiei Micula și apropiaților lor. Noi expunem faptele așa cum ni se aduc la cunoștință, inclusiv acuzațiile, după ce discutăm cu toate părțile implicate. Lucru pe care l-am făcut și în acest caz. Din păcate, solicitarea de bani la negru nu e infirmată de Viorel Micula, care e protagonistul acestui material, iar Daniel Bețiu pare destul de sigur pe memoria lui încât să pună povestea în scris și s-o ducă în fața instanței de judecată.

Dar, pentru a mai elimina din suspiciuni, am luat legătura cu un martor, care a fost prezent la momentul 25 septembrie 2019 la notariat, atunci când Daniel Bețiu trebuia să semneze actul de vânzare-cumpărare cu Viorel Micula. El își amintește că a existat atunci o discuție legată de o sumă de bani care i s-ar fi solicitat suplimentar lui Bețiu și că acesta era foarte nemulțumit, acesta fiind și motivul pentru care contractul nu s-a mai semnat. Din motive lesne de înțeles, alegem să protejăm public identitatea acestuia.

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

3 COMENTARII

  1. Cu asta ce e?
    Adică frații Micula au încasat bani girla de la stat? Cum, de ce, ce datorii avea statul către ei?

    „Între timp, pe la jumătatea lunii decembrie a anului 2019, Frații Micula încasau de la statul român, sub semnătura guvernul Orban 178 de milioane de euro și 217 milioane de euro sub formă de dobânzi și penalități adunate din 2013 până la momentul stingerii datoriei. Plătirea acestei sume uriașe a fost catalogată de mulți cauza pentru care în acel an România a avut un deficit bugetar record de 48 de miliarde de lei, dublu față de anul precedent.

  2. Banii dați de guvernul Orban fraților miculesti a fost o mare greșală și prostie pentru că acea sentință idioata nu a fost recunoscută de CE iar banii virați de guvern trebuie recuperati de la miculești, dar statul nu este in stare sau nu vrea probabil sa o facă. La momentul virării banilor de către guvern firmele miculestilor aveau datorii la stat de vreo 500 milioane de euro iar guvernul putea face o compensare in urma căreia guvernul să nu achite nici un ban dar probabil au fost cumpărați.

  3. Am lucrat în cadrul acestei companii condusa de acești frați, aproape 5 ani. Sunt niște escroci, prin puterea banului, au putut ani de zile sa facă ce au vrut ei cu corupta justiție din România eșuată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare