Agenția Națională de Integritate a sesizat în acest caz Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența unor indicii referitoare la posibila săvârșire de către Alexe a infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 din Codul Penal.
Nu e prima dată când Costel Alexe e implicat în povești dubioase, cu aspect de ilegalitate, împreună cu Raluca Alexe, soția lui. În 2021, procurorii DNA îl acuzau pe Alexe de faptul că ar fi cerut direct managerului unui combinat siderurgic produse din tablă în schimbul alocării către respectivul combinat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Cele 22 de tone de tablă, în valoare de aproximativ 103.000 lei ar fi fost primite în lunile aprilie și iulie a anului 2020 la punctul de lucru al firmei deținute de Raluca Alexe.
Și acest împrumut dubios iese acum la iveală și ne indică faptul că politicianul liberal și-a aranjat mereu situația în așa fel încât să-i iasă ceva din orice.
De fapt, întregul parcurs profesional și politic al lui Alexe demonstrează asta.
Ascensiunea fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, n-a fost una timidă. De la statutul banal de consilier juridic la Oficiul de Cadastru Iași până la cel de ministru și președinte de Consiliu județean n-a fost nevoie de nici măcar un deceniu. Personajul are și un trecut foarte controversat, condimentat cu proiecte pe bani mulți și rezultate zero.
Costel Alexe a terminat facultatea de Drept la Universitatea „Petre Andrei” din Iași și are o diplomă în geografie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Cariera lui a început fulminant printr-o activitate de operator sondaje de opinie, efectuând sondaje și cercetări de piață în cadrul mai multor institute de sondare a opiniei publice. Practic, era individul care te oprește pe stradă ca să te întrebe ce tipuri de ciocolată preferi să cumperi cel mai des de la supermarket sau pe cine intenționezi să votezi la alegerile următoare.
În timp, însă, cu ajutorul politicii, Alexe a început să crească. Și la nivel de statut social, și din punct de vedere financiar.
Costel Alexe deține, potrivit declarației de avere, un număr de 3 terenuri extravilane și unul intravilan, precum și trei apartamente în Iași, două pe numele lui și unul pe numele soției, toate dobândite prin proces de vânzare-cumpărare.
În anul 2011 a fost înființată Asociaţia „Help People and Nature“de către Costel și Raluca Alexe. N-au trecut multe săptămâni de la înființare, că a și urmat un prim proiect, intitulat „Dezvoltarea managementului în Siturile Natura 2000: Dealul lui Dumnezeu şi Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti – judeţul Iaşi“. Era ca și cum asociația s-ar fi înființat strict cu acest obiectiv: de a depune proiectul acesta și de a accesa finanțare nerambursabilă, în valoare de 1,65 milioane de lei.
Ce trebuia să facă asociația de acest bani? Ei bine, să realizeze campanii de informare și conștientizare, care să ducă în cele din urmă la implicarea comunităților locale din zona siturilor și ariilor naturale protejate, în scopul conservării lor.
O altă componentă a proiectului era, însă, protejarea unor specii pe cale de dispariție. Una dintre aceste specii era vipera de stepă moldavică. Problema a fost, însă, că în siturile cuprinse în proiectul familiei Alexe nu au fost găsită respectiva specie de viperă. Iar Raluca Alexe declara la momentul acela că „faptul că noi nu am reuşit să le găsim nu înseamnă că ele nu sunt acolo!“
În Vrancea, Alexe ar fi derulat un proiect identic pentru protejarea viperei berus din Cheile Tișitei-Parcul Național Putna. Potrivit surselor noastre, Alexe a făcut recensământul speciilor rare din zonele protejate ale României, iar în Vrancea a numărat vipera din Cheile Tișitei și o specie de gândac din Stațiunea montană Soveja pe bani europeni.
