Comisia Europeană a publicat joi raportul privind previziunile economice pentru România. Conform estimărilor, creșterea economică a încetinit la 1,8 % în 2023, o scădere de 0,4 puncte procentuale față de previziunile din toamnă, din cauza inflației ridicate și „creșterii anemice a creditelor private care au limitat cererea internă în 2023, în timp ce cererea externă a fost slabă”.
S-a remarcat încetinirea consumului privat și scăderea stocurilor, compensate însă de creșterea puternică a formării brute de capital fix, stimulată de proiectele europene în infrastructuri publice și diminuarea contribuției negativă a exporturilor nete. „O piață a muncii rezilientă și două creșteri ale salariului minim au atenuat încetinirea veniturilor disponibile reale. După un al treilea trimestru cu rezultate slabe, indicatorii pe termen scurt sugerează că economia și-a recâștigat o anumită dinamică în ultimele luni ale anului 2023, pe fondul vânzărilor cu amănuntul, al serviciilor și al sectorului solid al construcțiilor”, arată raportul Comisiei.
Estimările mai arată că PIB-ul real va crește cu 2,9% în 2024, pe baza perspectivelor de intensificare a creșterii creditelor private și de majorare a veniturilor disponibile reale, accelerarea consumului privat și investiții. Se estimează că politica monetară va rămâne strictă și va avea o relaxare treptată care, însoțită de o cerere externă mai puternică, ar duce la o creștere a PIB-ului real de 3,2 % în 2025.
În ceea ce privește inflația, Comisia Europeană estimează că rata a fost de 9,7% în 2023, urmând ca indicatorul să coboare la 5,8% în 2024 şi 3,6% în 2025. Scăderea poate fi atribuită, de asemenea, unei încetiniri semnificative a creșterii creditelor private, pe fondul unor condiții monetare stricte, precum și scăderii prețurilor la energie și la alimente. „Cu toate acestea, riscurile sunt orientate către un proces deflaționist mai treptat dacă salariile și pensiile continuă să crească rapid”, mai arată sursa citată.
