Inițiatorii noii arii sunt o persoană fizică, Alina Chiriac, pe care o cunoașteți din paginile INVESTIGATORIA, și un ONG pentru protecția naturii, Propark Fundația pentru arii protejate.
Studiul științific a fost elaborat de o echipă de biologi din care fac parte: Anna Szabo, Annamária Fenesi, Attila Mátis, Dorottya Sandor, Csaba Vizauer, Sabin Bădărău.
Aria propusă are o suprafață de aproximativ 800 Ha și conține trei fragmente: zona Lacurilor Sălicea cu arinișurile din Valea Gârbăului, zona pășunii Sălicea din sudul vârfului Peana din Făgetul Clujului și zona Colonia Făget.
Zonele propuse spre protejare se suprapun în întregime peste un coridor ecologic din ecoregiunea carpatică.
Acest aviz științific vine ca o susținere academică remarcabilă pentru un patrimoniu natural aflat sub presiunea imobiliară tot mai crescută din zona metropolitană de sud a Clujului. Schimbarea în cartiere rezidențiale a utilizării acestor terenuri care cuprind acum pășuni cu arbori, arinișuri, mlaștini și habitate de interes comunitar, foarte rare la nivel de UE, reprezintă o amenințare și un pericol iminent de dispariție a unor specii rare de floră și faună.
Toate acestea în timp ce Europa, în strategia Uniunii Europene pentru Biodiversitate elaborată pentru 2030, dar și lumea întreagă recunosc nevoia de a proteja și a da mai mult spațiu naturii:
O societate nu poate fi sănătoasă și rezilientă dacă nu îi acordă naturii spațiul de care are nevoie pentru a exista.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1590574123338&uri=CELEX:52020DC0380
Inițiatorii ariei protejate noi, împreună cu echipa de biologi, consideră că este o datorie de onoare a generației noastre și a instituțiilor de protejare a mediului să susțină cauza mediului și a naturii în fața expansiunii necontrolate a betonului peste biodiversitate.
În apărarea acestor habitate și specii rare, alături de Alina Chiriac, Propark Fundatia pentru arii protejate și echipa de biologi inimoși, au venit mai multe asociații de protecția mediului din România și din Europa: Federația Coaliția Natura 2000 (o federație de 20 de organizații de mediu, care activează în diferite domenii: policy și advocacy, educație, cercetare, conștientizare), Fundatia Eco-Civica, Agent Green, Neuer Weg, Bruno Manser Fonds.
„Nu în ultimul rând, am cerut ajutorul instituțiilor europene și am primit răspuns că toate demersurile noastre, inclusiv cererea de arie protejată în cauză, sunt pertinente și se află în atenția Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene și o investigație preliminară a fost demarată. Toate aceste voci importante în protecția mediului susțin necesitatea instituirii protecției de urgență în zonă. Și salută acum cu respect alăturarea Academiei Române în cauza apărării naturii și biodiversității. Cu cea mai prestigioasă instituție științifică din România de partea ei, biodiversitatea pășunilor și mlaștinilor Făgetului, plămânul Clujului, mai poate spera să supraviețuiască.” – anunță inițiatorii într-un comunicat de presă.
Petiția de susținere a acestor eforturi de protejare a unui patrimoniu natural deosebit este încă deschisă și semnăturile susținătorilor vor fi trimise împreună cu avizul favorabil al Academiei Române la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru îndeplinirea formalităților de desemnare a noii arii protejate.
*****
În acest moment, o parte a zonei propuse spre protejare este pășune cu arbori înconjurată la nord de aria protejată Făget, iar în toate celelalte părți de zone de mlaștini, tufăriș și arinișuri, habitat rar de păduri aluviale de Alnus glutinosa – Alno – Padion, Alnion incanae, Salicion albae, care o protejează de zonele locuite sau de tranzit între zonele locuite tradițional.
Istoric, zona de pajiști a fost pășunea satelor Sălicea, Ciurila și Pruniș și este menționată ca atare în monografiile acestor sate.
Arealul propus pentru protecție are un rol foarte important în acest moment pentru conservarea a 3 habitate de interes conservativ rare, 13 specii de plante, 9 insecte/nevertebrate și 8 amfibieni de interes comunitar, național, și unele aflate în stadiu de conservare nesatisfăcător, adică în curs de dispariție.
Habitatele sunt: 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase, argiloase (Molinion coeruleae), 7230 Mlaştini alcaline, 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior
Ca și aria protejată Făgetul Clujului, aria propusă spre protejare este importantă pentru recreere, protecția solului și a apelor din zonă, constituind o adevărată oază naturală lângă orașul supraaglomerat și poluat și în cadrul unei zone rurale cu un potențial turistic foarte mare. Ca urmare, menținerea și chiar refacerea valorilor naturale din aceste arii protejate devine importantă nu numai din perspectiva obligației legale de a se menține habitatele și speciile rare, dar și din cea a asigurării unor condiții minime pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale clujenilor.
Adăugăm și faptul că Planul de management al ROSCI0074 Făgetul Clujului Valea Morii în sine menționează nevoia de protecție pentru toate aceste habitate și specii, însă acestea sunt incluse în situl Făgetul Clujului doar cu numele, nu și cu habitatele lor.
În limitele Făgetului Clujului sunt foarte puține zone deschise de pășune, aceasta incluzând preponderent pădure, astfel încât este greu de înțeles cum ar putea supraviețui aceste specii incluse până acum teoretic în protecție, în zonă împădurită. Vorbim de specii de fluturi, plante care au mediul de viață și depind de zonele deschise de tip pajiște și pentru protecția cărora este practic propusă desemnarea acestui sit Natura 2000.
Fără această protecție, impactul asupra zonei a început deja sub formă de construire de drumuri și construcții ilegale, precum și tăieri abuzive de arbori, proiecte de betonare a unora dintre cele mai importante zone.
Puteți observa în fotografiile din acest album impactul acțiunilor antropice, ilegale în cele mai multe cazuri.
https://photos.app.goo.gl/cUCsv6tBNrYFdUCg8
Dacă nu vor fi oprite aceste acțiuni, spune Alina Chiriac, valorile inestimabile care se găsesc în această zonă vor fi pierdute.
„Acest abuz a fost posibil deși, prin actul legislativ OUG 57/2007, este prevăzută obligativitatea protecției și monitorizării inclusiv a zonelor din vecinătatea ariei protejate și a speciilor de interes conservativ oriunde s-ar afla acestea, chiar și în afara unor arii protejate. Deși a fost considerată obligatorie în planul de management al ariei protejate, evaluarea impactului asupra mediului pe care l-ar putea avea prevederile oricărui act urbanistic și ale acțiunilor derivate, aceasta nu a fost făcută în cadrul elaborării PUG Ciurila, a fost considerată nenecesară, conform Deciziei Etapei de Încadrare nr 123 / 22.10.2021 emisă de APM Cluj, care a fost atacată în instanță de Alina Chiriac, inițiatoarea acestei arii protejate noi, alături de FCN2000.” – se mai arată în comunicatul de presă.
Interpretarea defectuoasă a regimului de protecție necesar unei zone limitrofe ariei protejate, precum și ignorarea valorilor naturale existente în această zonă, va duce, în lipsa protecției instituite instituțional și formal, la distrugerea acestora.
