Alegerile locale din acest an s-au dovedit a fi o lecție pe care românii au dat-o prin vot politicienilor. În multe locuri din țară s-a remarcat o mobilizare extrem de bună a populației, oamenii încercând să-și exprime revolta față de clasa politică nu prin absenteism, cum au tot făcut-o în anii precedenți, ci prin participare.
Și au dat votul lor unor candidați fie independenți, fie susținuți de partide care n-au jucat un rol în starea deplorabilă în care se află astăzi România.
Astfel, candidați precum Nicușor Dan, Clotilde Armand, Elena Lasconi, Dominic Fritz și-au recâștigat mandatele, iar populația i-a reconfirmat în ideea că ei fac parte dintr-o altă clasă de politicieni, una care n-a dezamăgit la nivel uman, chiar dacă, din punct de vedere administrativ, n-au reușit să pună totul la punct din primul mandat.
La Brașov s-a dus o luptă strânsă cu George Scripcaru, iar după numărarea voturilor rezultă că fostul primar al Brașovului, Scripcaru, a reușit să convingă populația să-i acorde din nou încrederea.
O surpriză mare a existat și la Ploiești, unde Mihai Polițeanu a reușit, în calitatea lui de independent, să câștige un mandat, după o luptă grea, dar în care a reușit să convingă alegătorii.
PSD, însă, se menține la nivel național pe primul loc în topul preferințelor populației, demonstrându-se astfel că mecanismele de mobilizare roșii încă funcționează.
Un exemplu important în acest sens este victoria de la Alexandria a lui Victor Drăgușin, care, deși conduce primăria orașului de peste 20 de ani și a dezamăgit constant, a cerut din nou votul populației.
Și foarte interesant a fost faptul că, în ciuda mobilizării masive a populației, PSD a reușit să recâștige reședința județului Teleorman, cu ajutorul angajaților primăriei care au cărat în cursul întregii zile a votului oamenii la secții. În Teleorman, însă, PNL a reușit să câștige o primărie de oraș, și anume, Videle, prin candidatul Cornel Gogan și câteva comune care au fost, până acum, social-democrate.
Reprezentanții Alianței Dreapta Unită acuză că, la nivel național, în anume zone, ar fi avut loc fraude electorale masive.
Un lucru interesant, însă, e faptul că AUR a obținut un scor destul de modest la nivel național, ceea ce indică faptul că România a refuzat alternativa extremistă. Exit-poll-urile făcute imediat după închiderea urnelor de votare arată că AUR nu a putut mobiliza mai mult de 12% din populație.
ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE
