În interviul acordat publicației juridice.ro, judecătorul Marian Enache explică faptul că decizia istorică de anulare a alegerilor prezidențiale a fost, în realitate, o mișcare curajoasă pentru protejarea statului de drept și democrației, într-un context care cerea măsuri radicale. Mai mult, judecătorul CCR spune că ar avea, după încheierea alegerilor, chiar disponibilitatea organizării unei conferințe de presă în care să fie lămurite toate aceste aspecte.
Pornind de la ideea că Curtea Constituțională a României se poate sesiza din oficiu pe tot parcursul derulării unui proces electoral, Marian Enache explică ce s-a întâmplat în decembrie.
„Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, iar cele două legi, fără a avea caracter de exhaustivitate, reglementează competența Curții Constituționale exercitată la sesizare, după cum urmează: soluționarea contestațiilor formulate împotriva înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, a cererilor referitoare la împiedicarea desfășurării campaniei electorale, precum și a cererilor de anulare a alegerilor.
Ca atare, chiar și în aceste etape procedurale, Curtea are competența de a se sesiza din oficiu cu privire la obiectul oricăreia dintre cele 3 categorii de acțiuni anterior enumerate. Rezultă că, spre exemplu, verificarea constituționalității înregistrării sau neînregistrării unei candidaturi poate fi exercitată la sesizare – caz în care Curtea este obligată să se pronunțe asupra cererii formulate – sau din oficiu, atunci când Curtea apreciază ca fiind necesară o intervenție directă pentru asigurarea constituționalității procesului electoral.
Evident, sesizarea din oficiu este una excepțională și de ultima ratio. În acest sens, precizez că, în cele 8 cicluri electorale, Curtea a pronunțat o singură hotărâre ca urmare a unei sesizări din oficiu din cele 426 de hotărâri pronunțate în decurs de peste 32 de ani de la înființarea CCR. Faptul că, în precedent, instanța constituțională nu și-a exercitat ex officio atribuția prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție se datorează lipsei unei situații excepționale care să fi reclamat o asemenea intervenție și nicidecum faptului că nu ar fi existat această posibilitate constituțională.” – a declarat președintele CCR.
Mai mult, el face referire la o situație aproximativ similară petrecută chiar în Austria în anul 2016, unde Curtea Constituțională a Austriei a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor, chiar în condițiile în care acolo nu a fost constatată vreo dovadă că numărarea voturilor ar fi fost manipulată, instanța constituțională a concluzionat că neregulile care au vizat modul de gestionare și numărare a buletinelor de vot prin corespondență ar fi putut afecta aproape 78.000 de voturi din cele 117 circumscripții electorale în condițiile în care diferența dintre cei doi candidați era de circa 31.000 de voturi.
„Parafrazându-l pe președintele Curții Constituționale a Austriei de la acel moment, domnul G. Holzinger, putem afirma că această decizie a fost una istorică, pronunțată pentru a menține și a consolida încrederea în democrație și în statul de drept, pentru că numai respectarea fidelă și în integralitate a standardelor, regulilor și principiilor electorale asigură încrederea cetățenilor în democrație. În statele europene, curțile constituționale au această competență de a infirma rezultatele alegerilor tocmai pentru a proteja integritatea sistemului democratic.” – a punctat judecătorul Marian Enache.
Cu referire la situația României, președintele CCR spune că neregulile care au dus la anularea alegerilor prezidențiale au avut legătură cu egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea procesului electoral prin metode obscure.
Judecătorul mai arată, în cadrul aceluiași interviu, că informările CSAT au cântărit foarte greu în luarea deciziei de anulare a alegerilor și susține că datele primite au arătat foarte clar faptul că procesul electoral a fost viciat. Astfel, soluția nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral.
„Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societății vizează faptul că instanța constituțională a anulat dreptul de vot al românilor și, prin aceasta, a interzis sau a sancționat libertatea de a alege a acestora. Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs.
Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor.
Într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate și veridicitate a actelor și a documentelor întocmite de instituțiile statului. Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiția independenței lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunțată în unanimitate.
Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale. Trebuie să le oferim cetățenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranță zero față orice ingerințe sau interferențe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetățenilor libertatea de a alege liber și corect.” – a mai punctat președintele CCR.
Interviul integral poate fi citit aici:
