„Bunul Dumnezeu rânduiește pentru fiecare o cruce potrivită cu puterea lui de a rezista, nu pentru a se chinui, ci pentru a urca de pe cruce în cer. Lupta pentru România și pentru români nu încetează niciodată! Nu trebuie niciodată să abandonăm! Nu trebuie niciodată să deznădăjduim! În cele din urmă, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom învinge!”
Citatul de mai sus nu îi aparține nici unui preot, nici lui Călin Georgescu – fost candidat la prezidențialele din noiembrie 2024 – ci lui Victor Ponta, care și-a schimbat radical discursul arogant adoptat de-a lungul anilor, în speranța de a atrage cât mai mulți votanți la alegerile din luna mai.
Prezența lui Ponta în cursa electorală nu este surprinzătoare, mai ales în contextul revenirii mai multor figuri ale trecutului pe scena politică în ultimele luni: Mircea Geoană, care a eșuat în alegerile din noiembrie 2024, Lavinia Șandru, reîntoarsă în spațiul public după un deceniu de absență, și, desigur, Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD–PNL–UDMR.
Da, atât Victor Ponta, cât și Crin Antonescu, arhitecții Uniunii Social-Liberale (USL) din 2011, se luptă acum pentru fotoliul de la Cotroceni. (Fondator al USL a fost și Dan Voiculescu)
Dar acum vorbim doar despre Ponta.
În 1995 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, opt ani mai târziu devenind doctor în Drept Penal Internaţional, doctoratul său devenind cel mai mediatizat și cunoscut caz de plagiat.
În perioada 1998-2000 a ocupat funcția de procuror în cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, la Secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică. Din 2000, până la numirea în funcția de șef al Corpului de control al premierului, a fost coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.
Vicepreședinte PSD, în 2004 a intrat în Camera Deputaților, de pe lista PSD Gorj, sub „tutela” fostului premier Adrian Năstase. „Micul Titulescu”, așa cum era alintat, sau „portavocea lui Adrian Năstase”, așa cum îl numea presa, ocupa funcția de ministru delegat pentru controlul programelor cu finanțare europeană.
În 2007, devenea partner senior al Casei de avocatură Șova și Asociații. Decizia îl va aduce în fața instanței după câțiva ani. În septembrie 2015, Ponta a fost trimis în judecată, fiind acuzat de procurorii DNA de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată și spălarea banilor. Procurorii îl acuzau că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinetul său de avocat, a obţinut de la Societatea Civilă de Avocaţi „Şova şi Asociaţii” 181.439,98 de lei, pentru activităţi care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. A fost achitat în 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind că „nu există fapte care să constituie infracțiuni”. Ponta şi Dan Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi „Şova şi Asociaţii”, fuseseră achitaţi și în primă instanță.
În ianuarie 2010, Victor Ponta a fost inlocuit cu Liviu Dragnea la propunerea de șef al comisiei de statut din Partidul Social-Democrat. Surse social-democrate declarau pentru HotNews.ro că Mircea Geoana ar fi facut presiuni în interiorul PSD ca funcția să fie preluată de Dragnea, omul său de încredere. De altfel, Victor Ponta, care era în tabăra lui Adrian Năstase, și-a anunţat candidatura la şefia PSD cu mai puţin de o săptămână înainte de Congresul din 20 februarie 2010 şi a câştigat competiţia în faţa lui Mircea Geoană, obținând cu 75 de voturi mai mult.
Arhitectul USL
Ponta a aliniat PSD la Alianța de Centru-Dreapta (ACD), compusă din Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Conservator (PC), din reuniunea celor trei formațiuni rezultând Uniunea Social-Liberală (USL).
Uniunea politică împotriva naturii, USL, a rezistat trei ani. Dincolo de declarațiile oficiale, elementul de legătură dintre cele trei partide semnatare, PSD, PNL și PC, era reprezentată de ostilitatea față de Traian Băsescu. Preşedinţii PSD, Victor Ponta, PNL, Crin Antonescu, şi PC, Daniel Constantin au semnat protocolul de constituire a Uniunii Social-Liberale, Antonescu afirmând că a descoperit în Victor Ponta „un partener de lungă durată”.
Așa cum scria presa, singura victorie a USL în 2011 a fost una de imagine, invitandu-l pe Regele Mihai să țină un discurs în Parlament. Se mai relata, de asemenea, că USL s-a constituit prin voinţa celor doi copreşedinţi, iar în momentul în care relaţia lor s-a rupt, liantul care asigura funcţionalitatea politică a alianţei a dispărut.
În 2012, USL ajunge la guvernare, iar Ponta devine premier.
La trei zile după ce USL şi-a impus voinţa în Parlament, a început procesul celei de-a doua suspendări din funcţie a președintelui Traian Băsescu. Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a votat, cu 256 de voturi pentru, cererea USL de suspendare din funcţie a preşedintelui. Referendumul din 29 iulie 2012 nu a fost validat de Curtea Constituţională, după un imens scandal privind numărul de români prezenţi pe listele electorale permanente. Aproape 80% dintre cei care au mers la urne au fost de acord cu demiterea lui Traian Băsescu, dar în cele din urmă numărul votanţilor a fost mai mic de 50% din totalul celor cu drept de vot. În tot acest timp, președintele Senatului, Crin Antonescu, a ocupat fotoliul de la Cotroceni.
Cel mai cunoscut caz de plagiat
Teza de doctorat „Curtea Penală Internațională” (CPI) susținută la Facultatea de Drept a Universității București în anul 2003 are 432 pagini numerotate, iar textul propriu-zis, excluzând anexele, prefața semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase și cuprinsul, însumează 303 pagini. Potrivit Comisiei de Etică a Universității București, teza reprezintă „un plagiat masiv realizat prin colaje multiple de blocuri mari de texte de mare diversitate prin conținut, prin procedurile și tipurile de plagiat”.
Ponta a apelat la o cale extraordinară de atac și, concluzionăm pe repede înainte, a obținut, în 2024, anularea ordinului și a redevenit doctor. Despre plagiatului lui, jurnalista Emilia Șercan a scris cartea „Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din istoria României”.
Premierul României
În urma căderii Guvernului Ungureanu, ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de Uniunea Social-Liberală, în 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României. Înainte de nominalizare și de moțiunea de cenzură, Crin Antonescu, liderul PNL, a fost întrebat ce expertiză economică are Victor Ponta pentru funcția de premier: „Are aceeași expertiză ca Boc, Tăriceanu, Năstase sau Jacques Chirac, când a câștigat primăria Parisului. Nu scrie nicăieri că premierul trebuie să fie expert, ci un om politic cu o susținere politică solidă”.
Scandalul cazului de plagiat, precum și Oltchim – atunci când Dan Diaconescu a fost declarat câștigătorul licitației pentru privatizarea companiei – au marcat mandatul său.
În 2014, și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale, clasându-se pe primul loc, cu un număr de 3.836.093 voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate. Pe locul doi s-a clasat primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care a câștigat ulterior alegerile și a avut două mandate și o prelungire de două luni.
2015 este anul tragediei de la Colectiv. Ca urmare a protestelor masive care au urmat incendiului, Victor Ponta, împreună cu guvernul său, și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
Dar nu a renunțat la politică.
În 2017, a fondat împreună cu Daniel Constantin și Sorin Câmpeanu partidul PRO România.
În 2019, a candidat la alegerile europarlamentare. Ponta, comisarul european Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose ocupau primele trei poziţii pe lista candidaţilor. Ulterior, a renunțat la mandatul de europarlamentar.
La alegerile parlamentare din 2020, Pro România nu a strâns suficiente voturi pentru a depăși pragul electoral. A revenit în prima linie a politicii în august 2023, când premierul Marcel Ciolacu l-a numit consilier onorific, iar anul acesta a fost eliberat din funcție.
În 2024, Ponta a intrat în Camera Deputaților pe listele PSD, dar a fost exclus din partid atunci când și-a anunțat candidatura la prezidențiale, întrucât coaliția PSD-PNL-UDMR a decis să meargă în cursa pentru Cotroceni cu Crin Antonescu.
Acum, încă de la începutul anului, Ponta a mizat agresiv pe o presupusă apropiere de Donald Trump, afirmând că a jucat golf cu președintele american şi că s-a întâlnit la cină cu acesta, în cadrul unei vizite pe care a făcut-o la Mar-a-Lago.
