Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. În consecință, unele instanțe au suspendat procesele, așteptând clarificări legate de felul în care urma să se pună în aplicare decizia CCR, iar altele au luat hotărâri în acord cu decizia Curții, dispunând încetarea unor procese. Era, totuși, necesară o clarificare din partea Curții Supreme, iar Curtea de Apel București a fost prima care a sesizat acest lucru, menținând și faptul că decizia Curţii Constituţionale nu întruneşte condiţiile unei legi penale mai favorabile şi, astfel, nu poate să fie aplicată retroactiv.
„În concluzie, o lege, care nu conţine toate elementele pentru a funcţiona eficient, nu poate să se întoarcă în trecut sau să ultraactiveze tocmai în vederea aplicării ei. Dacă s-ar aprecia altfel, nu s-ar aplica norma incompletă, ci doar s-ar înlătura efectele juridice generate de alte legi într-adevăr aplicabile„, arătau judecătorii Curții de Apel București.
Pe 25 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a venit cu clarificări în această privință și a decis că decizia CCR privind prescripția se aplică retroactiv, aceasta fiind, de acum, practica instanțelor din întreaga țară.
„Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului „mitior lex” prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.„, a decis Curtea Supremă.
Decizia are o importanță majoră, pentru că va afecta mii de dosare și mii de infractori. Astfel se întrezărește posibilitatea foarte concretă ca mii de infractori să scape de acuzații și de dosare, grație prescrierii faptelor, prescriere care nu mai e întreruptă în cazul în care procurorii vin cu noi probe. Iar dosarele care au stat cu anii prin sertarele parchetelor și judecătoriilor sunt, iată, pasibile să se încheie pentru că anii s-au scurs fără sens peste ele.
Cine ar putea scăpa de dosare? În primul rând, marii corupți, începând cu Elena Udrea, Mihai Chirica, Nelu Iordache, Elena Băsescu, Marin Anton, dosarele lor fiind suspendate de la judecată în așteptarea deciziei Curții Supreme privind prescrierea faptelor. Dar și infractorii de rând, ale căror dosare trenează de ani întregi, pot deveni beneficiarii acestei mari amnistii, care a scos societatea civilă din România în stradă în perioada 2017-2019.