Rusia ar fi coordonat o rețea de sabotaj care a vizat obiective industriale și militare din România și din alte state europene, potrivit unui comunicat de presă transmis de Serviciul Român de Informații. Printre acțiunile investigate se numără incendiul din 14 septembrie 2026, produs pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM.
„SRI a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă”, anunță instituția, precizând că investigația a fost desfășurată în cooperare cu parteneri interni și externi.
Potrivit informațiilor prezentate de serviciul de informații, ancheta a confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, care locuiesc în state membre ale Uniunii Europene. În legătură cu activitatea acestora sunt în desfășurare proceduri judiciare atât în România, cât și în cooperare cu autorități din alte țări europene.
Potrivit SRI, operațiunile atribuite rețelei nu aveau ca obiectiv exclusiv teritoriul României. Coordonatorii aflați în Federația Rusă ar fi stabilit o listă mai amplă de ținte, care includea unități de producție a armamentului, atât de stat, cât și private, precum și alte obiective cu importanță militară și industrială.
„Datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România”, precizează SRI în comunicatul oficial.
Instituția încadrează acest caz într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj pe care le atribuie Federației Ruse în Europa. Investigațiile desfășurate în cursul anului 2026 ar fi scos la iveală și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene.
Conform SRI, scopul acestor acțiuni ar fi „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”.
Un aspect important de reținut pentru opinia publică este metoda prin care persoanele vulnerabile ar putea fi atrase în astfel de operațiuni. Recrutarea ar începe, de regulă, prin intermediul rețelelor sociale, cu propuneri de câștiguri financiare pentru activități aparent banale.
„Recrutarea pentru sabotaj poate începe cu o ofertă de bani pentru o sarcină aparent inofensivă”, avertizează SRI.
Potrivit instituției, persoanelor abordate li s-ar putea solicita inițial să observe sau să fotografieze anumite obiective. Ulterior, sarcinile ar deveni mai grave și ar putea ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul în care persoanele recrutate refuză să continue, coordonatorii ar putea recurge la presiuni și șantaj, susține SRI.
Instituția mai arată că rețelele de acest tip exploatează vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale. Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii ar utiliza transport, cazare și mijloace de plată înregistrate pe numele altor persoane, precum și cartele telefonice din state terțe și aplicații de mesagerie criptată.
SRI subliniază însă că aceste indicii trebuie analizate împreună și în context. „Luate separat, ele nu indică implicarea unei persoane în activități de sabotaj.”
Verificările sunt desfășurate de SRI împreună cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Ministerul Apărării Naționale – Direcția Generală de Informații a Apărării și Ministerul Afacerilor Interne. Autoritățile continuă investigațiile privind operațiunile de sabotaj identificate pe teritoriul național, în paralel cu demersurile judiciare și cooperarea cu instituțiile omoloage din alte state europene.
SRI atrage atenția asupra riscurilor reprezentate de rețelele care ar recruta persoane pentru activități de spionaj și sabotaj, subliniind că o ofertă aparent banală, venită prin intermediul rețelelor sociale, poate reprezenta primul pas către implicarea într-o operațiune ilegală.
