Incidentele violente petrecute în unitățile de învățământ readuc în atenție problema siguranței elevilor și a influenței pe care mediul online o exercită asupra comportamentului acestora. Un nou sondaj realizat în România arată că îngrijorarea publicului este ridicată, iar rețelele sociale sunt tot mai des asociate cu problemele de comportament, bullyingul și violența din școli.
Potrivit cercetării, care poate fi citite integral AICI, 81% dintre respondenți consideră că violența în școli a crescut în ultimii cinci ani. În același timp, 86% ar susține interzicerea conturilor de social media pentru copiii sub 16 ani. Susținerea unei asemenea măsuri este ridicată inclusiv în rândul părinților ai căror copii au deja conturi proprii pe platformele sociale: 83% dintre aceștia sunt de acord cu interdicția.
Întrebați care sunt formele de violență din școli care îi preocupă cel mai mult, 51% dintre respondenți au indicat bullyingul, manifestat prin insulte, umilire și excludere socială. Pe următoarele poziții se află traficul de droguri, menționat de 46% dintre participanți, prezența cuțitelor sau a altor arme în școli (42%) și bătăile între elevi (34%). Violența îndreptată împotriva profesorilor reprezintă o preocupare pentru 26% dintre respondenți, în timp ce cyberbullyingul este menționat de 14%.
Datele arată că percepția asupra violenței școlare nu se limitează la agresiunile fizice, ci include și formele de intimidare și umilire care pot avea loc atât în sala de clasă, cât și în mediul digital.
Deși rețelele sociale sunt frecvent asociate cu intensificarea problemelor de comportament, respondenții consideră că responsabilitatea începe, în primul rând, în familie.
La întrebarea privind actorii responsabili pentru situația actuală, 56% au indicat părinții și familia. Rețelele sociale și conținutul online au fost menționate de 46%, elevii înșiși de 45%, iar societatea în general de 41%. Școala și profesorii au fost considerați responsabili de 27% dintre respondenți, în timp ce Ministerul Educației și Guvernul au fost indicați de 22%. Administratorii platformelor online au primit cel mai mic procent, de 15%. Atunci când au fost invitați să desemneze un singur responsabil principal, 27% au ales familia, urmată de elevi (15%), rețelele sociale (14%) și societatea în general (14%).
Un aspect interesant este că părinții din eșantion consideră familia responsabilă la fel de frecvent ca respondenții care nu au copii. Prin urmare, această percepție nu reprezintă doar o critică venită din exterior, ci o convingere împărtășită inclusiv de cei care cresc copii.
În ceea ce privește soluțiile pentru prevenirea violenței în școli, rezultatele sondajului indică o preferință clară pentru măsurile de disciplină și securitate.
Aproximativ 70% dintre respondenți au ales cel puțin o măsură din această categorie. Cele mai populare propuneri sunt sancțiunile mai dure pentru elevii violenți, inclusiv exmatricularea (31%), introducerea pazei sau a poliției în școli (28%), controlul accesului în unitățile de învățământ (26%) și instalarea sistemelor de supraveghere video (22%).
Implicarea mai activă a părinților în educația copiilor este susținută de 26% dintre participanți, iar interzicerea telefoanelor mobile în școli de 18%.
În mod surprinzător, prezența unui psiholog sau consilier în fiecare unitate de învățământ este menționată de numai 15% dintre respondenți, ocupând locul 10 din 13 soluții propuse.
Cu toate acestea, sprijinul emoțional și psihologic nu este ignorat complet. 56% dintre participanți au ales, în cel puțin una dintre întrebările sondajului, o soluție legată de susținerea psihologică sau emoțională a copiilor. Diferența apare în prioritățile imediate: atunci când sunt întrebați ce ar trebui să facă autoritățile, 52% preferă reguli mai stricte, în timp ce 30% solicită mai multe fonduri pentru educație.
Mediul digital apare constant în răspunsurile participanților la sondaj. Bullyingul și violența sunt considerate principalele probleme cu care se confruntă copiii, fiind menționate de 47% dintre respondenți. Imediat după acestea se situează timpul petrecut pe telefon și utilizarea rețelelor sociale (44%), urmate de problemele din familie (41%).
Accesul copiilor la platformele digitale începe de la vârste fragede, iar rezultatele cercetării evidențiază amploarea acestui fenomen. Dintre cei 353 de părinți incluși în eșantion care au cel puțin un copil sub 19 ani, 73% declară că acesta are acces la rețelele sociale.
În 38% dintre cazuri, accesul se realizează prin contul părintelui sau sub supravegherea acestuia, în timp ce 36% dintre copii au deja propriul cont. Utilizarea platformelor începe devreme. Aproape jumătate dintre părinții copiilor de vârstă preșcolară, sub șase ani, declară că cei mici au deja acces la rețele sociale, de regulă sub supraveghere.
Cele mai utilizate platforme de către copiii care au acces la rețele sunt YouTube (68%), WhatsApp (64%) și TikTok (58%). Instagram și Facebook sunt menționate fiecare de 40% dintre părinți, iar Snapchat de 22%. Un detaliu relevant este că 39% dintre copiii sub 11 ani care au acces la rețele folosesc TikTok, deși platforma stabilește vârsta minimă de utilizare la 13 ani.
Sprijinul psihologic, prevenția și educația emoțională rămân, în percepția respondenților, mai degrabă măsuri complementare. Întrebarea care rămâne deschisă este dacă interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale va fi suficientă pentru a reduce violența sau dacă este nevoie de o abordare mai amplă, care să includă familia, școala, autoritățile și companiile care administrează platformele digitale.
Cercetarea a fost realizată de Impactum Insights, la solicitarea Ethical Media Alliance, în perioada 27–29 septembrie 2026, prin metoda CAWI, pe un eșantion de 800 de adulți din România. Marja de eroare declarată este de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%. Deoarece sondajul a fost realizat online, rezultatele reflectă percepțiile populației participante la cercetarea online.
