joi, martie 28, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInterviuEXCLUSIV Legătura indirectă dintre Ion Iliescu și 10 august. Camera Preliminară, tertip...

EXCLUSIV Legătura indirectă dintre Ion Iliescu și 10 august. Camera Preliminară, tertip de tergiversare a dosarelor

Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a atras atenția miercuri, 10 martie, într-o postare pe Facebook, că nu doar clasarea Dosarului 10 august ar trebui să ne îngrijoreze sau să ne stârnească chiar o stare de revoltă, ci și tergiversarea actului de justiție care a dus la această sentință din partea Tribunalului București, tărăgănare care s-ar putea repeta oricând.

Birchall a semnalat că sentința clasării Dosarului 10 august a fost dată după aproximativ 7 luni de la sesizarea Camerei Preliminare, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederii legale potrivit căreia “durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă”. În acest context, Birchall a propus chiar desființarea instituției Camerei Preliminare. Inițial, Camera Preliminară a reprezentat o etapă extrem de rapidă, un filtru de legalitate în procesul penal, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală, dar în urma unui articol din Codul de Procedură Penală redactat deficitar de Cătălin Predoiu din postura de ministru al Justiției și declarat neconstituțional de CCR în 2014, instituția în cauză a devenit o metodă de tergiversare a actului de justiție. Amintim că prin decizia CCR nr. 599 din 21 octombrie 2014 Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de Procedură Penală şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de Cameră Preliminară se pronunţă asupra plângerii “fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor” este neconstituţională. Astfel, părțile din dosare au trebuit să se prezinte la instanță, Camera Preliminară fiind transformată într-un for unde se organizează un fel de mini-procese.

“Ieri încă un dosar important pentru societatea românească, inclusiv sub aspectul încrederii românilor în justiție, îngroașă statistica unei liste destul de lungi a unei practici inadmisibile din Camera Preliminară. Practic un judecător de cameră preliminară a dat motivarea unei hotărâri, hotărâre adoptată după aproape 7 luni de zile de la sesizarea Camerei Preliminare deși legea este foarte clară în ceea ce privește termenul din Camera Preliminară. Tehnic putem constata cu lejeritate că încă un dosar este tergiversat în Camera Preliminară! Revin cu solicitarea către ministrul Justiției, Ministerul Public și CSM ca în regim de urgență să ia măsurile care se impun, inclusiv de natură legislativă, pentru a elimina tergiversarea dosarelor în Camera Preliminară, tergiversare care afectează grav actul de justiție și încrederea oamenilor în justiție. Sper ca această practică din Camera Preliminară să nu devina „noua rețetă”, noua găselniță de tergiversare a dosarelor și de prescriere a faptelor. Este inadmisibil că dosare precum  „10 August”, Mineriada”, ”Revoluția”, dar și alte dosare, de corupție de exemplu, să zacă în continuare în Camera Preliminară. Dacă nu se poate respecta termenul de 60 de zile, atunci instituția Camerei Preliminare trebuie să fie eliminată din legislație! Simplu! Dacă ne uitam în legislație, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, „durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă”. Cu alte cuvinte, așa cum a fost inițial concepută, până la intervenția CCR, Camera Preliminară era considerată o etapă extrem de rapidă, un filtru de legalitate în procesul penal, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală. Termenul era de maxim 60 zile, timp în care părțile comunicau în scris cu instanța și se administrau doar înscrisuri. După intervenția CCR, speculând deficiența de redactare a articolului din Codul de Procedură Penală, această Cameră Preliminară a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor, transformând-o într-un mini-proces, cu riscul prescrierii faptelor, având în vedere că sunt dosare în Camera Preliminară cu termene care au ajuns să depășească și 4 ani de zile. Această practică trebuie stopată urgent!”, a scris Birchall pe Facebook.

Într-un interviu acordat în februarie publicației Investigatoria de președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Doru Mărieș, pe care-l publicăm acum cu ocazia dezbaterii publice privitoare la Camera Preliminară ca tertip de tergiversare a actului de justiție, acesta a scos în evidență cum au fost tărăgănate și dosarele istorice, Dosarul Revoluției, respectiv Dosarul Mineriadei de această instituție.

Mărieș a reliefat că în data de 13 iunie 2021 ar urma să se împlinească 4 ani de când Dosarul Mineriadei e tergiversat de Camera Preliminară, iar în aprilie 2021 2 ani de când Dosarul Revoluției are aceeași soartă. La rândul său, Doru Mărieș a propus desființarea Camerei Preliminare sau, ca alternativă, instituirea unor sancțiuni pentru magistrații care pun bețe în roate actului de justiție prin tot felul de tergiversări care sunt pe placul borfașilor și inculpaților pentru crime împotriva umanității. Președintele Asociației 21 Decembrie a evidențiat totodată pe parcursul interviului faptul că tergiversarea practicată în Camera Preliminară reprezintă atât o batjocură la adresa victimelor Revoluției și Mineriadei, dar și o gaură bugetară semnificativă.

Referitor la ceea ce ar putea face actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, dar și noua coaliție guvernamentală pentru a facilita soluționarea dosarelor istorice, Mărieș a propus înființarea unei secții speciale, precum în Polonia, de investigare a crimelor împotriva umanității, instituție care, la fel ca cea a polonezilor, ar putea cerceta faptele respective și dispune trimiterea în judecată a făptașilor. Reiterăm că Asociația 21 Decembrie 1989 a obținut în 2011 o decizie istorică la CEDO prin care faptele de la Revoluție au fost încadrate la crime împotriva umanității, ceea ce le-a adus imprescriptibilitatea. Astfel, munca procurorilor a devenit mult mai ușoară, dar, din păcate pentru victime, s-au găsit noi căi de a se tergiversa dosarele istorice, Camera Preliminară fiind una dintre ele.

Redăm interviul integral:

Reporter: A revenit în centrul atenției Camera Preliminară, întrucât, în urma unei decizii CCR prin care s-a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală, actul juridic exercitat de această instituție a devenit un mini-proces și chiar un tertip al infractorilor de tergiversare a dosarelor. Cum a fost afectată soarta dosarelor istorice de Camera Preliminară?

Doru Mărieș: Camera Preliminară, atunci când s-a înființat, putea să țină un dosar maxim 60 de zile, ceea ce nu e o tergiversare. Nenorocirea este că nu există și pedeapsă pentru ieșirea din cadrul celor 60 de zile. Pe 13 iunie se vor împlini 4 ani de când Dosarul 13-15 iunie este tergiversat de instituția Camerei Preliminare. În data de 13 iunie 2017 a fost trimis în judecată, a stat în jur de 2 ani la prima cameră preliminară care a dat sentința de a anula probatoriul, iar motivarea sentinței a venit abia după 11 luni. Ulterior s-a făcut recurs și s-a ajuns la a doua cameră preliminară, care a menținut sentința de a trimite Dosarul 13-15 iunie înapoi la procurori, dar sentința nu e motivată nici astăzi. Pe 13 iunie 2021 se vor împlini 4 ani de când Dosarul 13-15 iunie este tergiversat de Camera Preliminară. Dosarul Revoluției are o soartă similară. Pe 8 aprilie 2019 a fost trimis în judecată, iar în curând se fac 2 ani de când se află la prima cameră preliminară.

E o batjocură totală. Termenul e 60 de zile. Respectă-l, domnule judecător! Imaginați-vă cum e pentru niște victime care așteaptă dreptatea de peste 30 de ani să meargă 4 ani la instanță, iar după 4 ani să li se spună că dosarul este prost întocmit, neprocedural, procurorii au batjocurit acest dosar, Pițu, Tudor Marian, Istrate, Văietiș, Coșneanu etc. Iar victimele află că dosarul e întors, dar nu numai că e întors. E întors și cu toate documentele anulate. E o batjocură totală această Cameră Preliminară. Aici sunt de vină judecătorii.

În cazul în care judecătorul de Cameră Preliminară nu respectă termenul de 60 de zile ar trebui să fie sancționat. Ei nu sunt sancționați, nici procurorii, nici judecătorii.

Reporter: Ce ar trebui să facă actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, pentru a rezolva problematica creată de Camera Preliminară în ceea ce privește tergiversarea dosarelor?

Doru Mărieș: Ar trebui desființată. Este inutilă. Sau ar trebui introdusă o prevedere în lege cu sancțiuni foarte dure. De ce să răspundă astăzi doar cel care nu poartă mască? Cel care ține 4 ani un dosar cu mii de victime nu pățește nimic, își ia salariul, e avansat, i se dă locuință de serviciu, mașină de serviciu, șofer personal. Vorbim că nu avem bani la buget. Păi bugetarii consumă tot ce produc privații. Magistrații trebuie pedepsiți și pentru ce fac rău, dar și pentru ce nu fac. Când un procuror sau judecător îți ține blocat atâția ani dosarul e o problemă, căci încalcă procedura. Se ajunge la CEDO, iar CEDO condamnă statul român, iar despăgubirea acordată persoanei care se adresează forului european e plătită din bani publici.

Reporter: Trebuie precizat că instituția Camerei Preliminare a fost golită de conținut din cauza unui articol din Codul de Procedură Penală al cărui artizan a fost Cătălin Predoiu din postura de ministru al Justiției.

Doru Mărieș: Predoiu e unul, în Parlament sunt 500. 500 de parlamentari nu au văzut că Predoiu nu are minte sau că vrea să ajute pe cineva? Nu poți da vina doar pe un om. La noi sunt multe legi care n-au cap, n-au coadă, se bat cap în cap. Dacă ceva încurcă mersul acestei țări este vorba și despre stufoșenia acestor legi pe care nici ca mare expert juridic nu mai ai cum să le cuprinzi, darămite un prăpădit de parlamentar care se trezește că trebuie să legifereze și să analizeze și voteze legi. Ei votează zilnic legi. Dacă ele sunt anapoda cum să meargă țara? Legile au fost făcute în acești 31 de ani de câteva zeci de parlamentari, “mari juriști” precum Șerban Nicolae, pe care le-au creionat după chipul și asemănarea lor. Ia Codurile Penale dintr-o țară unde există o democrație funcțională și implementează-le aici, adu-le câteva amendamente pentru chestiunile specifice României și dă-le drumul să funcționeze. Nu inventăm noi roata. Să ia modelul german, francez, american și să-l implementeze. De ce acolo merge și la noi nu? Nu ești capabil? Adu specialiști din acele țări.

Reporter: Putem concluziona că decizia CCR a determinat o complicitate între procurori și judecători în a tergiversa dosarele istorice?

Doru Mărieș: De 10 încoace treaba privitoare la încadrarea faptelor din Decembrie 1989 este clară în urma hotărârii CEDO ce a fost obținută în urma demersurilor făcute de Asociația 21 Decembrie 1989 împreună cu Elena Vlase, mama eroului-martir Nicușor Vlase. Încadrarea este crimă împotriva umanității. Pentru procurori în mod normal e o chestiune care le vine mănușă, întrucât ei nu mai stau să mai găsească încadrare pentru fapte. Încadrarea o ai, victimele le ai, jurnalele de luptă le ai, iar ei nu fac dosarul?! Noi, practic, le-am dat mură-n gură tot. Atunci, în ultimii 5 ani au găsit o altă rețetă, încearcă aceste tergiversări, închid dosarul ilegal, se duce la Camera Preliminară, stă acolo cu anii, apoi e trimis înapoi la procurori, întrucât cei din urmă și-au bătut joc de el când l-au instrumentat. Se tergiversează masiv. Procurorii și judecătorii fac echipă la acest capitol. Dacă până în 2015 nu puteam învinui judecătorii prea mult, căci nici nu prea plecau de la parchet dosarele, după perioada asta cam putem învinui și judecătorii, cel puțin completurile care au judecat aceste dosare. Putem învinui acești judecători de aceeași complicitate la tergiversarea și favorizarea criminalilor din Decembrie 1989 și iunie 1990. Procurorul ține 3 ani dosarul, îl trimite ulterior spre judecată și mai stă încă 4 ani pe Cameră Preliminară pentru a fi întors ulterior la parchet. E un dosar atipic. Nici nu știu dacă există în Europa așa ceva, să ai o condamnare la CEDO înainte să se finalizeze dosarul în țară. Noi am mers la CEDO pe tergiversare. Iar CEDO a constatat la momentul respectiv că timp de 17 ani, acțiunea fiind inițiată în 2007, statul român nu și-a îndeplinit obligațiile pe care și le-a asumat în 1994 prin tratatul semnat cu CEDO.

Reporter: Există un model juridic oferit de vreo țară ex-comunistă referitor la soluționarea dosarelor istorice?

Doru Mărieș: Singura care a rezolvat prin judecare, prin demascare, prin condamnări, peste 22 de mii de cauze rezolvate, este Polonia. Dar polonezii au făcut acel institut pentru investigarea crimelor din perioada respectivă. Au schimbat Constituția și au făcut un institut care nu se ocupă decât de asta. 22 de mii de condamnări, iar noi avem 2, Vișinescu și Ficior, după 70 de ani.

Reporter: De ce s-a putut la ei și la noi nu?

Doru Mărieș: Poporul polonez și-a dorit aceste dosare și desprinderea de vechiul regim cu mult mai multă ardoare decât noi, deși ei nu au avut victime la despărțirea de regimul totalitar așa cum am avut noi, 1200 de morți și mii de răniți și reținuți. Politicienii polonezi au avut altă structură și din punct de vedere al legii și respectării ei și din punctul de vedere al legalității privatizărilor, implementării economiei de piață. La noi nici pe partea economică nu au făcut lucrurile clare și legale, nici pe parte juridică nu au finalizat niște dosare pe care sunt obligați să le facă. Imaginați-vă că nu se întâmpla acel efort al Asociației 21 Decembrie, inclusiv prin grevele foamei, și că nu obțineam decizia CEDO, iar astăzi criminalii din Decembrie 1989 erau proslăviți ca mari eroi care s-au sacrificat pentru popor.

Reporter: Revenind la Camera Preliminară, aceste tergiversări nu ar putea fi interpretate și drept o risipă bugetară?

Doru Mărieș: Se pierd foarte mulți bani cu un proces ținut pe Cameră Preliminară 4 ani. Sunt plimbați mii de oameni pe drum, sunt plătiți din bani publici judecători, procurori, avocați. La fiecare avocat din oficiu instanța trebuie să îi dea 1000 de euro pentru un dosar care era prost făcut din momentul în care a plecat de la parchet. Veneau victime, părți în dosar, la mine și le ziceam să nu plătească avocați, întrucât dosarul fiind instrumentat prost urma să se întoarcă la parchet indiferent de concluziile formulate de avocați. Se uitau oamenii la mine și nu înțelegeau, nu le venea să creadă. Astfel, instanța le-a dat avocați din oficiu, zeci de avocați, o mie de euro pentru fiecare avocat. Nici nu încăpeau avocații în sala de judecată. Ce concluzii să pună avocații din oficiu? Ei nu cunosc dosarul și reprezintă fiecare câte 50 de victime.

Reporter: Pe final, ce inițiativă așteptați din partea actualei coaliții de la putere pentru a facilita soluționarea dosarelor istorice?

Doru Mărieș: O secție specială cu procurori din cadrul parchetelor, civili și militari, aleși cu atenție, care nu se ocupă cu altceva decât cu faptele încadrate la crime împotriva umanității. Vorbesc despre următoarele cauze încadrate la fapte împotriva umanității: crimele petrecute în anul 1945, în anii 50, în anii 60, cazul Ursu din 1985, cazul Brașov din 1987, Revoluția, 13-15 iunie, poate avem crimă împotriva umanității chiar și la Mineriada din 1999 pe care nu a cercetat-o nimeni, dar și în cazul măcelului de la Târgu Mureș din 1990. Este o secție care ar trebui formată din 10-15 procurori cu o echipă de polițiști. Astfel, ar merge treaba fără niciun fel de problemă. Nu e niciun ban în plus, ci doar o hotărâre pe care să o ia ministrul. I-am dat proiectul de lege și actualului ministru. Să-l pună în aplicare! Institutul din Polonia, spre deosebire de cel din România, are și atribuțiile de cercetare și trimitere în judecată.

Doru Mărieș a revenit astăzi cu o completare la interviul acordat în februarie: Dar ce să vorbim despre tergiversările de pe Camera Preliminară când astăzi, 11 martie, se împlinesc 31 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara cu celebrul Punct 8 al acesteia, iar clasa politică din România nu a găsit resurse pentru a vota în Parlament lustrația referitoare la activul de partid PCR și la cei care au făcut poliție politică timp de 45 de ani în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989?!

Reporter: Ce mesaj aveți pentru colegii de la Timișoara?

Doru Mărieș: Salut din tot sufletul și cu tot dragul, îi îmbrățișez pe toți colegii din Societatea Timișoara, pe toți cei care au făcut posibil și au susținut celebrul document, de acum istoric, Proclamația de la Timișoara.

Ca o concluzie, putem spune că există o legătură indirectă între fostul președinte al României, Ion Iliescu, inculpat pentru crime împotriva umanității în Dosarul Revoluției, respectiv al Mineriadei și cazul 10 august 2018. Cei care au comis faptele abominabile la Revoluție, Mineriadă și pe 10 august 2018 au găsit în Camera Preliminară un tertip de a întârzia sau chiar bloca răspunderea în fața legii.

REDACTIA
REDACTIAhttps://investigatoria.ro/
Investigatoria este un site on-line de investigație, reportaje și știri cu acoperire națională, care își propune să aducă în România conceptul de “jurnalism constructiv “. Practic, el pune laolaltă problema și soluția ei, astfel încât să genereze schimbare autentică în societate. Încă de la început, publicația a abordat subiecte dificile care au avut impact nu doar la nivelul traficului, ci și la nivelul efectelor. S-au scris investigații din domeniul traficului de persoane, fraudelor din fonduri europene, spălării de bani, corupției și traficului de influență. Pe termen lung, Investigatoria își propune, așa cum susține și prin motto, să pună realitatea sub lupă și să dea un cadru inovativ de înțelegere a lumii, exact așa cum e ea: cu lumini și umbre.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare