Dosarul vizează un mesaj publicat în august 2025, în care deputatul AUR îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de persoane străine. Cazul capătă o relevanță suplimentară în contextul relatărilor publicației noastre despre comunități online în care au circulat mesaje extremiste și despre un tânăr care a fost protagonistul unui episod de agresiune asupra unui livrator.
Deputatul AUR Dan Tănasă a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de incitare la violență, ură sau discriminare. Anunțul a fost făcut pe 22 octombrie 2026, iar dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza în primă instanță. Potrivit informațiilor publicate de presă pe baza comunicărilor procurorilor, ancheta vizează un mesaj distribuit de parlamentarul AUR pe o rețea de socializare la 19 august 2025. Acesta le transmitea urmăritorilor să refuze comenzile care nu sunt livrate de români și critica prezența muncitorilor din Asia și Africa pe piața muncii din România.
În mesajul său, Dan Tănasă scria: „Refuzați comanda dacă aceasta nu este livrată de un român”, continuând cu un îndemn de a nu fi încurajat „importul de muncitori necalificați din Asia și Africa”.
Procurorii consideră că mesajul ar fi incitat publicul la ură și discriminare împotriva unei categorii de persoane definite prin criterii de rasă, naționalitate, etnie și religie. În rechizitoriu este invocat și riscul ca asemenea manifestări să afecteze relațiile sociale, care ar trebui să se bazeze pe respect reciproc.
În esență, cazul de față este mai degrabă unul despre responsabilitatea persoanelor publice atunci când formulează mesaje despre grupuri definite prin naționalitate sau origine etnică. Într-un spațiu digital în care declarațiile politicienilor pot ajunge rapid la un public numeros, îndemnurile la excludere și boicot pot contribui la normalizarea ostilității față de persoane care trăiesc și muncesc în România. În cazul de față, procurorii sunt cei care trebuie să demonstreze în instanță dacă mesajul publicat de deputatul AUR întrunește elementele infracțiunii de care este acuzat.
Potrivit informațiilor publicate despre dosar, procurorii au precizat și că imunitatea parlamentară nu exclude urmărirea penală pentru fapte care nu țin de voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți, unde cauza urmează să fie judecată.
Subiectul are o rezonanță aparte în contextul unei investigații publicate recent de Investigatoria, care documentează mesaje și conversații din comunități de pe Telegram în care au apărut amenințări cu moartea, discuții despre bombe artizanale și planuri de sterilizare a unor minorități.
Potrivit informațiilor noastre, tânărul despre care Investigatoria a relatat în acel material este cel asociat episodului în care un livrator a fost agresat, în contextul unor mesaje și îndemnuri care au circulat online. Căci mesajele care vizează persoane pe baza originii sau naționalității nu rămân întotdeauna simple dezbateri despre imigrație și piața muncii. Atunci când sunt formulate ca îndemnuri adresate publicului să excludă un grup de persoane, ele pot ridica probleme juridice și sociale care depășesc disputa politică obișnuită.
Într-o societate democratică, criticile privind politicile de imigrație, condițiile de muncă sau deciziile guvernamentale trebuie să poată fi exprimate liber. În același timp, libertatea de exprimare nu înlătură obligația autorităților de a analiza mesajele care ar putea încălca legea și nici responsabilitatea publică de a distinge între critica unei politici și stigmatizarea unor oameni în funcție de originea lor. În paralel, cazul Tănasă readuce în atenție o problemă mai largă: felul în care mesajele promovate public de persoane influente pot alimenta ostilitatea față de grupuri vulnerabile și cât de atent trebuie analizată relația dintre retorica publică și comportamentele din societate.
