O lege de acest fel a fost adoptată recent, chiar în prag de alegeri.
Semnalul de alarmă este tras de una dintre cele mai active ONG-uri în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane în România, și anume Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER). Și nu e prima dată când se atrage atenția asupra faptului că parlamentarii români iau decizii care favorizează grupurile infracționale din domeniul traficului de persoane.
Pe 13 octombrie 2020, tot ECLER, împreună cu 107 ONG-uri din domeniul justiției și drepturilor omului arăta că în Parlament se pregătea o inițiativă legislativă îngrijorătoare. Practic, cu patru ani în urmă, o mână de parlamentari susțineau un proiect legislativ în care se „strecurase” și o „eroare” în textul de modificare a Codului penal. O eroare care nu s-a dorit a fi soluționată atunci, pe motiv că respectivul grup de parlamentari lucra la altă propunere de lege care remodifica Codul penal în sensul unor norme mai favorabile în domeniul traficului de persoane și portnografiei infantile.
Astfel, în 2023, DIICOT avea peste 600 de dosare care puteau fi închise după decizii de prescripție: 288 în fază de urmărire penală și 317 în cameră preliminară sau în faza de judecată, iar legea menționată a dus la închiderea multora dintre aceste dosare.
„Este regretabil că în perioada premergătoare alegerilor istoria se repetă constant, iar legi care avantajează traficanții de persoane și proxeneții sunt promovate în Parlamentul României, cu sprijinul unor ONG-uri și susținerea unor actori publici. (…) În acest an, asistăm, din nou, la situația în care Parlamentul României, cu implicarea unor ONG-uri, a adoptat un alt proiect de lege mai favorabil grupurilor infracționale organizate care au comis fapte de proxenetism cu minori sau prin constrângere. Proiectul de lege propus prevedea, în forma inițială, abrogarea alineatelor art. 213, fără includerea unor dispoziții tranzitorii pentru continuarea dosarelor de proxenetism implicând minori sau constrângere, aflate în lucru la parchete sau pe rolul instanțelor de judecată.”, arată ECLER într-un comunicat de presă.
Dincolo de gravitatea în sine a situației, este îngrijorător faptul că în cazul ambelor proiecte legislative care favorizează proxeneții, și cel din 2020, și cel de acum, instituțiile responsabile de supravegherea procesului legislativ nu au identificat prevederile penale mai favorabile. Nu știm în ce măsură e vorba aici despre lipsa vigilenței sau despre o intenție clară de a favoriza grupările infracționale dintr-un domeniu de criminalitate care generează mulți bani în economia subterană, dar este cert că un astfel de parlament nu pare a fi capabil să protejeze interesul public în România.
Și culmea e că, în fiecare an, Comisia Europeană pune pe tapet problema traficului de persoane cu privire la România, arătând că, în ciuda eforturilor concrete făcute de societatea civilă și de ONG-urile active în domeniul combaterii traficului de persoane, nu există un focus general orientat împotriva exploatării sexuale, inclusiv atunci când vine vorba de investigarea cazurilor. Și, se pare, asta se întâmplă și când vine vorba de procesul legislativ în sine.
