Deși Europa a înțeles pericolul reprezentat de dezinformare, reziliența democratică e tot mai fragilă. Tensiunile geopolitice, războiul hibrid și interferențele străine se combină cu schimbări politice interne care subminează principiile democrației. În mai multe state, garanțiile democratice se erodează, iar relaxarea politicilor marilor platforme digitale trece aproape neobservată, chiar dacă două dintre cele mai mari platforme de social media (Facebook și X) au anunțat că renunță la mai multe măsuri de control împotriva manipulării.
Ei bine, Uniunea Europeană a construit, în ultimii ani, un scut legislativ complex, unic la nivel global, chiar dacă aplicarea efectivă devine tot mai dificilă în fața presiunilor externe și interne. Astfel, regăsim:
Actul Legislativ privind Serviciile Digitale reglementează intermediarii și platformele online, marketplace-uri, rețele sociale, magazine de aplicații și platforme de partajare a conținutului. Obiectivele sale principale sunt prevenirea activităților online dăunătoare sau ilegale (inclusiv răspândirea dezinformării), protejarea utilizatorilor și a drepturilor fundamentale și asigurarea unui mediu online echitabil și deschis.
Regulamentul general privind protecția datelor, în vigoare din 2018, rămâne principala lege a UE privind confidențialitatea și securitatea datelor. Se aplică tuturor organizațiilor care oferă servicii rezidenților UE sau care prelucrează date personale pe teritoriul Uniunii. Cu standarde stricte și amenzi de ordinul zecilor de milioane de euro, GDPR este considerat un reper global în materie de protecție a datelor.
Regulamentul privind piețele digitale stabilește criteriile pentru desemnarea așa-numiților „gatekeepers”, platforme mari, cu putere semnificativă pe piață, și impune obligații pentru prevenirea abuzului de poziție dominantă, asigurarea unor practici corecte și stimularea competiției.
Legea europeană privind libertatea mass-mediei are ca scop consolidarea pluralismului și independenței media în întreaga UE, reducerea presiunilor politice și economice și facilitarea cooperării între statele membre. Abordează explicit provocările erei digitale.
Legea privind Inteligența Artificială este prima lege cuprinzătoare din lume dedicată inteligenței artificiale. Adoptă o abordare bazată pe risc, de la minim până la inacceptabil.
Dar e important de menționat: fără o implementare consecventă, chiar și cele mai avansate legi își pierd eficiența. Reziliența europeană depinde de trei piloni principali, respectiv aplicarea fermă a reglementărilor UE, implicarea activă a societății civile și acțiunea juridică, precum și autonomia strategică și suveranitatea digitală.
În cele din urmă, așa cum notează raportul, apărarea spațiului informațional european necesită mai mult decât instrumente legale: presupune voință politică de durată și resurse financiare consistente. Lupta împotriva dezinformării în Europa intră într-o fază decisivă, iar conștientizarea pericolului este mai importantă ca oricând.
