Deși raportul notează că autoritățile din România au făcut pași vizibili (legi mai dure, o strategie națională nouă, un mecanism de identificare revizuit), realitatea este că România continuă să eșueze acolo unde contează cel mai mult: prevenție, protecție și pedepse reale pentru traficanți.
Copiii vulnerabili și lipsa protecției
GRETA atrage atenția asupra unor categorii vizate an de an: copiii din comunitățile rome, copiii din centrele de plasament și minorii care trăiesc pe stradă. 20% dintre victime se aflau, în momentul recrutării, în grija statului, în instituții sau în plasament.
Exploatarea sexuală rămâne forma predominantă (73% dintre victime), urmată de exploatarea prin muncă (14%), cerșetoria forțată (7,4%) și implicarea în activități infracționale (6,6%)
Exploatarea sexuală se mută online
Traficanții au evoluat mai repede decât legislația. Internetul și rețelele sociale sunt acum mediul preferat pentru recrutare, inclusiv prin activități de videochat. Un număr de 335 de victime au fost racolate online între 2020 și 2023, dintre care 286 pentru exploatare sexuală.
Fenomenul videochatului, legal și nereglementat în România, devine o cutie neagră în care pot exista cazuri greu de depistat. Cu 450.000 de persoane active în acest sector, statul nu are niciun instrument real să vadă ce se întâmplă în interiorul studiourilor.
Femeile, principalele victime
Între 77% și 88% din totalul victimelor identificate anual sunt femei sau fete. România este ultima din UE la egalitate de gen și are rate alarmante de violență domestică, un teren fertil pentru exploatare.
Femeile sunt prinse între sărăcie, discriminare și lipsa unui stat care să le protejeze. În România, prostituția este sancționată cu amenzi care se adună ani întregi, iar femeile devin dependente de intermediari, fug de autorități și sunt mai ușor de exploatat. Astfel că incriminarea persoanelor din prostituție crește masiv riscul de trafic. Deși instanțele pot anula amenzile odată ce o persoană este recunoscută oficial drept victimă a traficului, acest lucru se întâmplă abia după finalizarea procesului penal, care poate dura ani întregi.
Raportul menționează că, în perioada 2020–2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane. Pentru a evita reîncadrarea cazurilor de trafic de persoane ca infracțiuni mai ușoare, GRETA subliniază necesitatea unei formări și specializări suplimentare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor. Alte probleme de îngrijorare evidențiate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane și implicarea unor funcționari publici în traficul de persoane.
Tendințe recente
Potrivit autorităților române, principalii factori de vulnerabilitate la traficul de persoane sunt sărăcia și situația familială dificilă. Victimele provin adesea din mediul rural, din familii disfuncționale, monoparentale sau din instituții.
Majoritatea victimelor (70%) au fost recrutate de persoane pe care le cunoșteau, respectiv prieteni, vecini sau rude. Copiii din instituții, persoanele care practică prostituția, persoanele cu dizabilități, cetățenii români care migrează în străinătate pentru muncă și migranții din România sunt considerați categorii deosebit de vulnerabile.
Persoanele vulnerabile
În 2023, au fost identificate 69 de persoane cu dizabilități ca victime (64 cu dizabilități intelectuale și 5 cu dizabilități fizice), iar în 2022, numărul lor a fost de 33. Aceste persoane au fost recrutate în principal prin promisiuni false de muncă, majoritatea pe teritoriul României. Zece dintre victime erau copii.
Creșterea abruptă a numărului de victime în 2023 se datorează identificării a 107 victime ale traficului, inclusiv persoane cu dizabilități, în două centre rezidențiale pentru vârstnici finanțate de stat. Deși aceste centre aveau autorizații doar pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, ele găzduiau și persoane cu dizabilități și primeau fonduri publice pentru acest scop.
De asemenea, România atrage tot mai mulți muncitori din Asia de Sud, iar GRETA avertizează că barierele lingvistice, agențiile de recrutare și anunțurile online înșelătoare îi transformă în ținte ușoare pentru exploatare.
 al Consiliului Europei. Care sunt cifrele? 2.662 de victime identificate între 2020 și 2024, dintre care aproape jumătate sunt copii. Majoritatea sunt femei și fete, exploatate sexual în țară sau în Marea Britanie, Germania, Italia, Franța și Spania.){kind=link}