Este un paradox: în încercarea de a se îndrepta spre Occident pentru a facilita tranziția Serbiei către un viitor ecologic, Aleksandar Vučić, spun criticii săi, a condamnat cei 7 milioane de locuitori ai Serbiei la o exploatare economică și o poluare a mediului care doar îndepărtează și mai mult țara de standardele occidentale de democrație și responsabilitate. „Devenim o colonie a tuturor marilor puteri,” a declarat Nebojša Petković, un lider al protestelor din Gornje Nedeljice, un cătun din nord-vestul Serbiei situat lângă principala locație a proiectului, pentru Politico.
Mii de persoane au ieșit în stradă la Belgrad săptămâna trecută în semn de protest față de relansarea proiectului minier care prevede exploatarea rezervelor de litiu. Conform unor estimări, rezervele ar putea furniza până la 90% din litiul de care Europa are nevoie pentru a-și alimenta tranziția la transportul fără emisii de carbon.
Gigantul minier anglo-australian Rio Tinto a fost printre primele companii care a obținut autorizația de a dezvolta zăcământul Jadar în 2017, la cinci ani după ce Vučić a ajuns pentru prima dată la putere — doar pentru ca acesta să fie revocat în urma unui val anterior de proteste acum doi ani.
Jadar deține unele dintre cele mai mari rezerve de litiu din Europa. Ministerul Minelor și Energiei estimează că mina, care ar urma să fie deschisă în 2028, va produce 58.000 de tone metrice până în 2030, suficient pentru a alimenta bateriile a 1,1 milioane de vehicule electrice. Rio Tinto a alocat 2,23 miliarde de euro pentru a implementa proiectul.
Entuziasmul UE nu este împărtășit de populația din Serbia, care consideră că dependența Uniunii de Vučić i-a încurajat doar tendințele autocratice. Încrederea publicului în organizația internațională a scăzut dramatic, potrivit analiștilor, pe măsură ce promisiunile liderilor de la Bruxelles de a promova valorile democratice în această țară candidată par tot mai goale.
Manualul Kremlinului
În iulie, Vučić l-a primit cu fast pe cancelarul german Olaf Scholz pentru a semna un acord care formalizează sprijinul UE pentru proiect, alături de mai multe memorandumuri semnate cu producători auto importanți, precum Mercedes-Benz și Stellantis.
Cu doar două luni înainte, o primire și mai elaborată a fost organizată pentru președintele chinez Xi Jinping, cu sute de sârbi adunați pentru a-l întâmpina, fluturând steaguri chinezești și cântând laude despre o „prietenie de fier”.
Ambele evenimente ilustrează abordarea lui Vučić în materie de politică externă. Aceasta se rezumă la a primi cu brațele deschise pe oricine dorește să investească, precum uzina de cupru Zijin din Bor, deținută de chinezi, sau Rusia, care deține peste 50% din operațiunile Serbiei în petrol și gaze, atâta timp cât aceștia nu se amestecă în treburile interne, mai scrie Politico.
Potrivit lui Aleksandar Đokić, expert în relațiile Serbia-Rusia, Moscova este bucuroasă să sprijine afirmațiile lui Vučić privind o lovitură de stat, indiferent de acordurile pe care acesta le încheie cu Occidentul.
Dacă Rusia susține că în Serbia are loc o revoluție, Vučić „se poate poziționa drept un luptător curajos sau aproape mitic împotriva Occidentului rău și intervenționist,” a explicat Đokić. „Dacă protestele au loc în Rusia, în Moldova sau în Georgia, nu poate fi pentru că oamenii nu sunt de acord cu politicile guvernului, ci pentru că sunt sprijinite și chiar finanțate de Occident.”
Este ironic, având în vedere că protestatarii se opun unui proiect pe care Occidentul îl dorește cu adevărat. Ambasadorii SUA și Marii Britanii în Serbia și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru acord.
„Mesajul lui Vučić în această privință a fost confuz. Când apără mina Rio Tinto, spune că este o dovadă a progreselor mari făcute de Serbia pentru ca țara să se apropie de Occident,” a continuat Đokić. „Cu toate acestea, când oamenii protestează împotriva minei, spune că este vorba de o lovitură de stat susținută de Occident.”
Nu există motivație politică
Protestatarii afirmă că preocupările lor sunt, în mare parte, de natură ecologică. „Aceste proteste sunt politice, în sensul în care mediul este, de asemenea, o problemă politică. Dar, în afară de asta, nu există nicio motivație politică,” a declarat Žaklina Živković, o activistă din cadrul grupului Pravo na vodu (Dreptul la apă), care militează pentru apă curată în râuri. „Suntem îngrijorați pentru mediu și pentru viitorul Serbiei, pentru că nu vrem să devenim o țară minieră,” a adăugat ea, făcând referire la poluarea cauzată de exploatările miniere gestionate de chinezi și, anterior, de industria grea din perioada Iugoslaviei.
Protestarii au blocat sâmbăta trecută liniile de cale ferată din gara principală din Belgrad.
Compania Rio Tinto a răspuns îngrijorărilor de mediu: „Respectăm dreptul la protest, dar ceea ce vedem aici este o campanie de intimidare — dezinformare deliberată și voită, spunând că suntem o mină de suprafață, că vom otrăvi sursele de apă, că agricultura nu va mai continua… orice care poate crea frică,” a declarat Chad Blewitt, directorul general al proiectului Jadar, într-un interviu pentru Politico.
Negând acuzațiile activiștilor, Rio Tinto susține că mina va respecta pe deplin legislația de mediu a UE și a Serbiei. În iunie, compania a publicat schițe preliminare ale studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, care acoperă mina, o uzină de procesare la suprafață și un depozit de deșeuri industriale. „Lucrăm la acest proiect de 20 de ani și am cheltuit 600 de milioane de euro pentru el. Acesta este cel mai studiat proiect de litiu din lume,” a adăugat Blewitt.
Blewitt a reiterat unele dintre declarațiile făcute de Scholz și Šefčovič, afirmând că mina va fi construită și operată nu doar conform standardelor UE, ci și „conform celor mai înalte standarde din lume.”
Însă activiștii sunt hotărâți să intensifice presiunea. „Ei spun că sacrificiul merită, iar noi nu suntem de acord,” a spus Živković.
