Peste un milion de moldoveni vor vota duminică la alegerile prezidențiale, cumulate cu un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, care ar putea deschide calea pentru a deveni membru al blocului — sau ar putea duce țara din Europa de Est înapoi în sfera de influență a Rusiei.
O victorie a guvernului pro-occidental ar fi o lovitură pentru influența Moscovei în regiune, dar ar crește, de asemenea, presiunea asupra Bruxelles-ului pentru a continua procesul de aderare, în ciuda preocupărilor practice serioase, scrie Politico.
„Este o decizie istorică pentru noi, poate cea mai importantă de când ne-am câștigat independența față de Uniunea Sovietică”, a spus Cristina Gherasimov, șeful integrării în UE din Republica Moldova, într-un interviu acordat publicației internaționale. „Pentru noi, aderarea la UE este existențială. Este singura cale de a ne consolida democrația. Nu există un plan B — Rusia și viitorul pe care ni-l dorește nu reprezintă o alternativă.”
Înclinarea Moldovei către Vest a crescut în ultimii ani, mai ales datorită războiului din Ucraina. Oficialii avertizează că serviciile de informații rusești încearcă activ să perturbe referendumul pentru aderarea la UE, precum și alegerile în care președinta Maia Sandu candidează pentru un al doilea mandat.
„Vedem cutia clasică de instrumente hibride pe care Rusia o folosește pentru a influența alegerile, dar magnitudinea este cu adevărat fără precedent”, a spus Gherasimov. „Vedem atacuri hibride asupra instituțiilor publice responsabile cu serviciile critice, precum poșta și aeroportul. Vedem că se cumpără voturi. Vedem utilizarea de intermediari corupți locali și partide politice — primesc bani pentru a destabiliza situația pe teren.”
Poliția țării a declarat pentru Politico la începutul acestei luni că peste 15 milioane de dolari în fonduri rusești au fost transferate în conturile bancare ale a peste 130.000 de cetățeni moldoveni înainte de alegeri. Guvernul pro-UE al lui Sandu se confruntă cu opoziția din partea unui grup mic de partide pro-ruse, iar UE a impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor, un oligarh acuzat că lucrează în numele Kremlinului.
Blocul a intervenit, de asemenea, pentru a sprijini Moldova, desfășurând o misiune civilă de consiliere menită să ajute în lupta împotriva dezinformării și influenței ascunse.
O țară divizată
Discuțiile Moldovei pentru aderarea la UE au început în luna iunie a acestui an, avansând în proces în același timp cu Ucraina vecină. Cu toate acestea, precum Kievul, țara se confruntă cu obstacole semnificative pentru a fi integrată în organizație.
De la căderea URSS, un conflict mocnește în regiunea separatistă Transnistria, unde Rusia a staționat trupe, în ciuda obiecțiilor guvernului moldovean. Existența acestui stat nerecunoscut prezintă o dilemă pentru Bruxelles — puțini lideri europeni își doresc să repete cazul Cipru, care a devenit membră UE, deși o aproape jumătate din insulă rămâne ocupată de un guvern separatist susținut de Turcia.
Anul trecut, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentului European pentru Moldova, a avertizat că „Moldova nu poate deveni membru al UE cu trupe rusești pe teritoriul său.” Potrivit acestuia, problema trebuie rezolvată „înainte de aderare.”
Cu toate acestea, Gherasimov a insistat că negocierile avansează în ciuda disputei. „Nu am văzut nicio mențiune în documentele oficiale despre regiunea Transnistria, ceea ce pentru noi este un semnal că nu va exista un accent special pe regiune”, a spus ea.
„Sperăm că această fereastră rară de oportunitate, în care există interesul de a discuta despre extindere, va continua”, a spus Gherasimov. „Lucrăm pe o dată limită internă pentru a fi gata de aderare până în 2030 — ne dorim ca UE să răspundă pentru că avem nevoie de un angajament credibil.”
