Reforma urmărește alinierea sistemului la standardele europene și reducerea inechităților din sistemul public de pensii, în special în contextul presiunilor bugetare crescânde.
„Ce propunem pentru primele două probleme care înseamnă acumulări negative din aceşti ani? În primul rând, legat de vârstă şi de vechime, propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în sistemul de justiţie în pensie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 42 de ani, propunem o creştere la vechime, după care te poţi pensiona, la 35 de ani”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Astfel, există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani, a menționat oficialul.
„În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an care optează să iasă mai repede la pensie, să piardă 2% din pensie, aşa fel încât, pe logica de contributivitate, de-a lungul întregii cariere să existe, deci, această formula. Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate şi să avem toţi magistraţii, astăzi avem o mica parte care au preferat să rămână şi să lucreze şi le mulţumesc pentru că au optat să rămână în sistem şi să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate, deci vom avea practic întregul corp al magistraţilor în activitate, la maturitatea vârstei profesionale”, a mai spus premierul.
Se schimbă cuantumul pensiei
În privinţa cuantumului pensiei, Ilie Bolojan a anunţat că propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, ceea ce depăşeşte salariul net. Calculul se raportează la veniturile brut şi se propune să existe un procent de 55% din venitul brut, în ultimii 5 ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net, a mai spus el.
„Deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană. De asemenea, în ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cei care lucrează din ultimii ani de activitate, patru ani, cinci ani şi din această medie de salarii există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, nu există nici o diferenţie între sistemul din magistratură şi ceilalţi funcţionari, în cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate”, a transmis Bolojan.
