Imaginea de la începutul articolului este un exemplu elocvent, deși este realizată cu un instrument, probabil, gratuit precum ChatGPT. Fotografia falsificată digital, în care apare o persoană publică, ministrul Oana Țoiu, a fost modificată pentru a o sexualiza și a-i denatura imaginea publică și reputația. Fotografia originală o arată într-o situație formală, la un eveniment, iar cea falsă transformă complet contextul, folosind tehnologia pentru a o ridiculiza și discredita.
Revenind la situația globală, raportul ISD arată că, doar în luna mai 2025, 31 de instrumente active de tip SIIA au fost identificate online și toate pot fi găsite în câteva minute, printr-o simplă căutare pe X (fostul Twitter), pe 4chan sau chiar prin motoare de căutare obișnuite precum Google. Aceste aplicații pot genera imagini intime false pornind de la o singură fotografie, un portret preluat de pe Facebook, de exemplu, iar rezultatul e un deepfake explicit. ISD avertizează că, în urma acestui abuz online, victimele se confruntă cu excludere socială, discriminare profesională, hărțuire, depresie și stres post-traumatic, iar în unele cazuri, abuzul a condus la suicid.
Cele 31 de site-uri analizate au avut, doar în mai 2025, între 375.000 și 4 milioane de vizite fiecare, însumând aproape 21 de milioane de accesări lunare. Platforma X este principalul nod de distribuție, astfel că între 2020 și 2025, a înregistrat peste 290.000 de mențiuni legate de astfel de instrumente.
Totul începe cu descoperirea instrumentului, cu o căutare banală de cuvinte cheie, pe care nu le vom menționa din motive evidente, iar căutările pe Google, Yahoo și Bing duc, în primele 20 de rezultate, direct la astfel de unelte. În cazul Bing, chiar primele rezultate sunt site-uri de deepfake și, dacă unele sunt închise, apar altele sub nume noi.
Deși multe țări au adoptat legislație împotriva acestui conținut, aplicarea rămâne lentă, iar eliminarea imaginilor după publicare, deși esențială, nu e o soluție suficientă. Cazul ministrului Oana Țoiu arată cât de ușor poate fi manipulat publicul: fotografia falsă este, pentru unii, evident trucată, dar lipsa educației media și a experienței vizuale face ca alții să o creadă autentică.
 devine una dintre cele mai rapide forme de violență digitală din lume. Site-uri, aplicații și forumuri întregi promovează sau vând instrumente care pot genera imagini sexualizate realiste, fără consimțământul persoanelor vizate, în marea lor majoritate femei, iar tot mai des, minore. Fenomenul este denumit SIIA – Synthetic Intimate Image Abuse și, potrivit unei analize recente realizate de Institute for Strategic Dialogue (ISD), dimensiunea lui scapă complet de sub control. România, bineînțeles, nu este scutită.){kind=link}