Raportul, publicat pe 11 ianuarie, subliniază că această cooperare ruso-chineză reprezintă „cea mai amplă fuziune tehnologică a două puteri autoritare din ultimele decenii”, vizând în special partenerii și aliații Statelor Unite. Țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv Polonia, România și statele baltice, sunt expuse unei presiuni crescânde, manifestate prin încălcări ale spațiului aerian, bruiaj și falsificare de semnale GPS, dar și prin sabotarea infrastructurii submarine critice, precum cablurile de fibră optică din Marea Baltică și regiunea Arctică.
Dronele și inteligența artificială, noul front al competiției strategice
Un capitol central al raportului Jamestown este dedicat evoluției războiului cu drone. De la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, cea din urmă a devenit un lider global în acest domeniu, dezvoltând sisteme maritime autonome, capabile să lovească nave, poduri și ținte strategice. Sectorul său de apărare a crescut cu peste 350% într-un interval de doi ani, transformând Ucraina într-un laborator al inovației militare.
China urmărește îndeaproape aceste evoluții. Potrivit raportului, Beijingul a început deja producția de drone cu vizibilitate redusă și sisteme de ghidare prin fibră optică, concepute pentru a evita bruiajul electronic în jurul Taiwanului. În paralel, Rusia își intensifică producția de drone kamikaze de tip Shahed și testează drone dotate cu inteligență artificială, capabile să selecteze ținte în mod autonom.
Modernizarea militară a celor două puteri se sprijină pe experiența acumulată în timpul Războiului Rece, dar și pe rețele globale de achiziții ilicite. Beijingul utilizează companii-paravan, precum Suzhou Rebes Electronic, pentru a ocoli sancțiunile și controalele la export impuse de SUA, în timp ce Moscova caută să suplinească deficitul tehnologic prin importuri indirecte și exploatarea breșelor comerciale din Asia și Orientul Mijlociu.
O atenție deosebită este acordată dezvoltării inteligenței artificiale cu scop militar. China folosește modele occidentale open-source, precum LLaMA (Meta), pentru a dezvolta algoritmi adaptați propriilor nevoi de apărare și spionaj. Armata chineză promovează conceptul de „război inteligent”, în care dominația informațională devine mai importantă decât forța industrială.
Războiul pentru spațiu și controlul comunicațiilor
Beijingul consideră spațiul cosmic un domeniu strategic cheie, mai arată sursa citată, și și-a fixat obiectivul de a deveni lider mondial până în 2050. În timp ce China investește masiv în infrastructură orbitală și sateliți comerciali, Rusia, prin Roscosmos, se confruntă cu deficiențe structurale și cu pierderea partenerilor occidentali.
Ucraina, afectată de întreruperile serviciilor Starlink în timpul operațiunilor din Sevastopol și regiunea Kursk, dezvoltă propriul sistem de comunicații prin satelit pentru a asigura comandă și control independent în timpul conflictului.
În același timp, spațiul cibernetic a devenit un câmp de luptă distinct. China învață din greșelile Rusiei în Ucraina. Potrivit expertului Serghei Sukhankin, Moscova integrează activ inteligența artificială în operațiunile militare, în timp ce sectorul său IT rămâne strâns conectat la nevoile Kremlinului. Polonia, dar și statele baltice, au devenit ținte preferate pentru atacuri cibernetice și operațiuni de sabotaj.
Raportul mai notează că securitatea submarină apare drept una dintre cele mai vulnerabile componente ale infrastructurii globale. Activitatea suspectă a navelor comerciale chineze Shunxing-39 și Vasily Shukshin, observată în apropiere de Taiwan în 2025, sugerează o posibilă cooperare ruso-chineză pentru recunoașterea și sabotarea cablurilor. Incidente similare au fost raportate în Marea Baltică în 2023 și 2024, când nave chineze au avariat rețele de fibră optică esențiale pentru comunicațiile dintre Europa și America de Nord.
