Un moment care nu a trecut neobservat a avut loc în cadrul unei conferințe de presă susținute de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. O jurnalistă a început să-i adreseze o întrebare în limba rusă, însă ministrul a întrerupt-o și i-a spus simplu: „Nu vă înțeleg.” Situația s-a schimbat în momentul în care jurnalista a continuat întrebarea în limba română. Anatolie Nosatîi a schițat un zâmbet și a felicitat-o pentru utilizarea limbii de stat.
„Cu mare drag și mulțumesc frumos că vorbiți limba de stat, limba română. O vorbiți foarte bine”, i-a spus ministrul.
Gestul ministrului a generat reacții în spațiul public, printre cei care au salutat atitudinea numărându-se și fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova, Anatol Șalaru. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Șalaru a legat momentul de problema identității naționale și de ceea ce consideră a fi consecințele politicilor de deznaționalizare din perioada sovietică.
„În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea”, a scris fostul ministru.
Anatol Șalaru a susținut, în același mesaj, că limba rusă nu reprezintă, în opinia sa, un element originar al identității Republicii Moldova, ci a fost folosită ca instrument de deznaționalizare în perioada sovietică.
„În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm”, a afirmat Șalaru.
Fostul ministru a criticat totodată ideea că „political correctness” ar putea rezolva rănile trecutului, subliniind că reconcilierea nu trebuie să însemne uitarea istoriei.
„Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română”, a transmis Anatol Șalaru.
La finalul mesajului său, acesta i-a adresat felicitări ministrului Apărării pentru atitudinea adoptată în cadrul conferinței de presă: „Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”
Momentul readuce în atenția publică o temă sensibilă pentru Republica Moldova, mai exact statutul limbii române în contextul traumelor lăsate de perioada sovietică și raportarea cetățenilor Republicii Moldova la utilizarea limbii ruse în spațiul public.
