Raport: Extremismul de dreapta devine „acceptabil” în spațiul public. O radiografie a României anului 2025

Analiza a fost realizată de Adina Marincea, cercetătoare în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

După anii 2024-2025, marcați de reacții ferme din partea autorităților (anchete, trimiterea în judecată a organizatorilor de manifestări neo-legionare și sancțiuni pentru promovarea simbolurilor fasciste), FES observă o pierdere de ritm în combaterea ideologiilor extremiste.

Consiliul Național al Audiovizualului a avut, potrivit raportului, un rol activ în eliminarea conținutului online cu mesaje antisemite și de ură, dar capacitatea instituției este limitată: birocrația, lipsa resurselor și complicitatea tacită a altor autorități au permis supraviețuirea platformelor neo-fasciste și a canalelor online de propagandă.

Extremismul devine „acceptabil” în spațiul public

Raportul documentează numeroase episoade de radicalizare și violență, de la amenințări și atacuri împotriva jurnaliștilor și activiștilor până la agresiuni fizice motivate de ură. Această normalizare a urii a fost alimentată de retorica politicienilor și a grupărilor de extremă dreapta, inclusiv prin instigări publice ale AUR și ale liderilor săi.

Friedrich-Ebert-Stiftung subliniază că discursul radical și anti-minorități s-a infiltrat adânc în campania prezidențială din 2025. Mesajele anti-LGBT, anti-imigrație și anti-drepturile femeilor nu au mai aparținut exclusiv partidelor populiste, ci și candidaților partidelor tradiționale, în special alianței PSD-PNL.

 „Această tendință nu este cu totul nouă, ci mai degrabă o continuare a strategiilor electorale din anul precedent. Semnalele au fost vizibile chiar mai devreme, partidele mainstream însușindu-și retorica dreptei populiste ‘suveraniste’, cu influențe trumpiste, încă din 2019, așa cum arătam cu aproape doi ani în urmă, când avertizam că este posibilă o radicalizare a partidelor tradiționale, dacă acestea vor alege să își însușească naționalismul populist al AUR. Găsim astfel de campanii încă din 2014, la alianța PSD-UNPR-PC condusă de Liviu Dragnea sub sloganul ‘Mândri că suntem români!’, însoțit de simboluri folclorice și tradiționaliste.

Ce vedem în 2025 este că acest discurs este adoptat dincolo de partidele tradiționale, de politicienii percepuți ca ‘antisistem’ ai alternativei democrate, pro-europeniste, cum este cazul președintelui ales, Nicușor Dan, precum și de diferite instituții publice, elite culturale, chiar și companii transnaționale, în încercarea de a capitaliza discursul naționalist, deși acesta se opune  fundamental capitalului ‘străin’. Toate aceste semnale indică o mainstreamizare accelerată și o normalizare a populismului radical de dreapta, o revigorare a naționalismului conservator reorganizat sub forma așa-zisului ‘suveranism’, care prefigurează realitatea sociopolitică ce se dorește, la unison și fără opoziții reale, coerente și susținute la nivelul partidelor politice, a fi împlinită odată cu următorul scrutin electoral din 2028”, notează sursa citată.

FES remarcă, de asemenea, o creștere alarmantă a cultului ideologilor și simbolurilor legionare, cu participarea sau complicitatea unor instituții publice. În paralel, Biserica Ortodoxă Română a mers mai departe cu canonizarea unor clerici asociați Mișcării Legionare, în pofida criticilor interne și internaționale.

„Derapajele înspre zone antisemite, negaționiste, apologetice la adresa lui Ion Antonescu și a legionarilor au pătruns în 2025 mai frecvent și în mass-media – ziare și televiziuni legitimând astfel idei de extremă dreapta și revizioniste. În complementaritate cu abundența acestor mesaje în online și presa dreptei radicale, ele își fac simțit efectul. Un sondaj recent arată că aproape jumătate dintre români au ajuns să creadă teorii conspiraționiste antisemite cum ar fi că ‘evreii vor să domine lumea’ (47%), ‘România nu mai există ca stat, a fost capturată de evrei’ (45%) ori ‘evreii dețin 3 milioane de apartamente în România’ (41%).”

Un context internațional favorabil radicalizării

Virajul administrației Trump și suspendarea programelor USAID au avut ecouri directe în România: retorica anti-Soros, anti-LGBT și antisemită a revenit în forță, amplificată de influențatori și mass-media apropiate dreptei radicale. În 2025, rețelele sociale s-au umplut din nou de discursuri antisemite, xenofobe și conspiraționiste, în pofida reglementărilor europene (DSA).

Platforma X (fosta Twitter), deținută de Elon Musk, este menționată în raport ca fiind una dintre principalele surse de diseminare a conținutului extremist românesc.

„Este, așadar, de așteptat că vom vedea mai mult sprijin american pentru ‘suveraniștii’ români din politică, presa alternativă sau mainstream, influenceri sau chiar conturi de extremă dreapta precum cel căruia Elon Musk însuși îi prelua o postare xenofobă și falsă, cont X neo-legionar și pro-Kremlin a cărui popularitate a fost crescută artificial de armate de boți. În acest context, nu e de mirare că reglementările DSA nu sunt aplicate de platforme și nu reușesc să limiteze conținutul online instigator la ură și de dezinformare, care inundă vizibil cele mai mari rețele sociale”, precizează autorul. 

Analiza Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung avertizează, în concluzie, că fără o reformă reală a partidelor democratice și o reangajare a societății civile, România riscă o normalizare durabilă a extremei drepte.

Printre recomandările cheie:

• Reformarea partidelor tradiționale și apariția unor noi actori politici capabili să recâștige încrederea tinerilor și a mediului rural;
• Limitarea colaborării cu partide și politicieni radicali;
• Consolidarea educației media, a gândirii critice și a memoriei antifasciste;
• Aplicarea strictă a reglementărilor DSA și a legislației privind combaterea neo-legionarismului;
• Creșterea transparenței și depolitizarea instituțiilor-cheie;
• Asumarea publică a condamnării fascismului și antisemitismului de către liderii politici și religioși.