Tensiunile dintre autoritățile-cheie din sistemul financiar românesc ating un nou nivel, pe fondul investigației privind modul în care este stabilit ROBOR – indicele care influențează direct ratele a milioane de români.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că ancheta nu vizează cadrul legal, ci comportamentul concret al băncilor participante la stabilirea indicelui.
„Investigația noastră nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing”, a explicat acesta.
„Nu avem încă o decizie finală”
Șeful autorității de concurență a subliniat că, în ciuda dezbaterilor intense din spațiul public, ancheta nu este finalizată.
„Nu avem încă o decizie finală. Raportul a generat numeroase speculații, dar urmează o etapă esențială: audierea băncilor și analiza argumentelor acestora”, a precizat Chirițoiu.
În funcție de concluzii, sancțiunile ar putea fi extrem de dure: amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă potențial „zeci sau sute de milioane de euro”.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă dobânda la care băncile se împrumută între ele în lei și este calculat zilnic de BNR pe baza cotațiilor trimise de 10 instituții financiare.
Acest indice este esențial pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, unde rata finală este formată din ROBOR plus marja fixă a băncii. Cu alte cuvinte, orice creștere a ROBOR se traduce direct în rate mai mari pentru populație și firme.
Consiliul Concurenței suspectează că băncile ar fi putut coordona indirect nivelul cotațiilor, afectând astfel relevanța indicatorului.
„Independența acestor cotații este esențială pentru funcționarea corectă a pieței și este prevăzută atât de normele bancare, cât și de cele de concurență”, a explicat Chirițoiu.
Investigații similare din Europa și SUA s-au soldat, în trecut, cu sancțiuni majore pentru instituțiile financiare implicate.
De cealaltă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, critică dur interpretarea raportului preliminar. Acesta susține că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat pentru ca politica monetară să se transmită în economie și consideră că ideea unei „cartelizări” este o concluzie pripită.
„Dacă ROBOR ar fi fost manipulat, de ce a scăzut recent? Discuția asta tulbură societatea românească”, a declarat Isărescu, avertizând asupra riscurilor de neînțelegere a mecanismelor financiare.
Guvernatorul atrage atenția că lipsa educației financiare poate transforma astfel de dezbateri într-o problemă de securitate națională.
De la „băncile au sărit calul” la ancheta oficială
Paradoxal, investigația a fost declanșată chiar după o declarație a lui Isărescu din 2022, când acesta afirma că băncile „au sărit calul” și au crescut ROBOR peste dobânda-cheie.
Ulterior, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții la 10 bănci suspectate de înțelegeri anticoncurențiale.
Blocul Național Sindical a reacționat dur, cerând BNR să nu interfereze cu ancheta și solicitând chiar o comisie parlamentară de investigare.
Sindicaliștii acuză o posibilă tentativă de discreditare a unei investigații care ar putea scoate la iveală costuri „artificiale” suportate de populație.
Cele 10 bănci implicate au primit raportul preliminar și au la dispoziție 30 de zile pentru a-și prezenta punctele de vedere.
Consiliul Concurenței intenționează să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026. Dacă termenul nu va fi respectat, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. Iar miza este uriașă: nu doar eventuale amenzi record, ci și încrederea publicului într-un indicator care influențează direct costul vieții pentru milioane de oameni.
