Dar ceea ce s-a întâmplat astăzi în Piața Victoriei nu mai poate fi pus exclusiv pe seama nemulțumirilor fermierilor sau ale oamenilor care au venit să protesteze împotriva politicilor Guvernului. Imaginile surprinse de fotoreporterii Digi24 sunt greu de privit și arată momentul în care manifestația a degenerat în confruntări violente cu jandarmii.
Au fost aruncate obiecte în forțele de ordine, au fost distruse bunuri și autospeciale, iar jandarmii au intervenit pentru izolarea și îndepărtarea celor care au provocat incidentele. Jandarmeria Capitalei a făcut apel la calm și la respectarea indicațiilor forțelor de ordine, iar aproximativ 20 de persoane au fost scoase din mulțime pentru verificări.
Aceste imagini nu mai au legătură cu un protest pașnic și este important ca lucrurile să fie definite corect. Pentru că aici nu mai este vorba despre fermieri, nu este vorba despre oamenii care au venit în Piața Victoriei pentru a-și susține revendicările, nu mai este vorba despre crescătorii de ovine care au probleme reale și care au tot dreptul să ceară soluții din partea statului. Și nu, nu este vorba nici despre oamenii nemulțumiți de situația economică sau politică a țării.
Reprezentanții crescătorilor de ovine s-au delimitat, prin comunicate de presă, de violențele produse în piață, iar autoritățile au transmis că printre persoanele ridicate în urma incidentelor nu se aflau fermieri. Asta spune foarte mult despre ceea ce s-a întâmplat.
Un protest poate începe dintr-o nemulțumire legitimă și poate fi ulterior confiscat de grupuri care au cu totul alte obiective. Iar ceea ce am văzut astăzi seamănă tot mai puțin cu un protest al fermierilor și tot mai mult cu o manifestație în care grupuri radicalizate au găsit cadrul perfect pentru confruntarea cu forțele de ordine.
Semnalele existau de mult timp. Partea cu adevărat îngrijorătoare este că aceste tensiuni nu au apărut astăzi. De luni întregi, în mediul online, există grupuri care se organizează, se radicalizează și lansează mesaje de confruntare. Unele dintre ele s-au asociat public cu ideea unei acțiuni duse „până la capăt” pentru cauza lui Călin Georgescu și au utilizat un limbaj care depășește cu mult limitele unui protest politic. Este cazul celor ”o mie de lupi”, care amenință pe internet de multă vreme cu violențe în numele divinității și a lui Georgescu Călin, inculpat și el într-un dosar de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. Există, de asemenea, persoane care au sesizat autoritățile în legătură cu amenințările formulate de astfel de grupări. Prin urmare, nu putem spune că autoritățile nu știau despre aceste amenințări.
Nu putem spune nici că nu existau suficiente motive pentru a anticipa că, într-un anumit context, aceste grupuri ar putea trece de la amenințările online la acțiuni violente în stradă.
Este relativ simplu să intervii după ce apar primele borduri aruncate spre jandarmi. Mult mai important este să identifici din timp grupurile care anunță public că intenționează să provoace astfel de incidente și să aplici legea înainte ca acestea să ajungă în stradă.
În acest context, cazul lui Horațiu Potra este imposibil de ignorat. Potra este cercetat într-un dosar în care procurorii îl acuză, între altele, de implicare într-un plan privind acțiuni împotriva ordinii constituționale. În dosarul respectiv au fost investigate și deplasările unor persoane înarmate către București, în contextul crizei politice de după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. În prezent, Potra nu mai este în arest preventiv, ci în arest la domiciliu.
Evident, simplul fapt că Potra se află în libertate nu demonstrează că are vreo legătură cu violențele de astăzi. Ar fi incorect și lipsit de rigoare să afirmăm contrariul fără dovezi.
Dar există o întrebare legitimă pe care statul trebuie să o trateze cu seriozitate: ce se întâmplă atunci când oameni care au asistat la un episod în care au fost investigate acțiuni împotriva ordinii constituționale ajung să creadă că statul poate fi provocat, testat și atacat fără consecințe suficient de rapide și de ferme?
Și aceasta este îngrijorarea reală, nu faptul că astăzi au apărut oameni cu bâte în Piața Victoriei, ci posibilitatea ca violența să devină o metodă acceptată de o parte a extremismului politic. Pentru că astăzi pot fi bâte. Mâine nu știm ce poate apărea, iar statul nu trebuie să aștepte următoarea escaladare
România a mai văzut imagini cu grupuri violente atacând forțele de ordine. A mai văzut proteste transformate în confruntări. A mai văzut oameni care, în numele unei pretinse „salvări a țării”, ajung să considere că regulile statului de drept nu li se mai aplică. De aceea, reacția autorităților trebuie să fie fermă, dar și precisă.
Poate cel mai important lucru pe care îl arată ziua de astăzi este cât de ușor poate fi deturnată o nemulțumire reală. Există oameni care au motive serioase să fie nemulțumiți, fermieri cu probleme, cetățeni dezamăgiți de clasa politică, dar și oameni care consideră că statul nu mai funcționează așa cum ar trebui. Toate acestea sunt perfect compatibile cu democrația. Violența nu este. În momentul în care protestul se transformă în atac asupra jandarmilor, distrugere și confruntare fizică, revendicarea inițială trece în plan secund.
Rămâne doar întrebarea dacă asistăm la o simplă izbucnire de violență sau la ceva mai periculos: normalizarea ideii că ordinea democratică poate fi contestată prin forță. Iar aici statul român nu își mai permite să reacționeze doar după ce lucrurile scapă de sub control.
Semnalele au existat. Grupurile radicalizate sunt cunoscute. Amenințările din mediul online au existat. Iar precedentul ultimilor ani ar trebui să fie suficient pentru ca autoritățile să înțeleagă că astfel de situații trebuie tratate înainte de a ajunge în stradă. Pentru că un stat care doar reacționează când este prea târziu nu mai face prevenție. Face managementul consecințelor.
Iar ceea ce s-a întâmplat astăzi în Piața Victoriei ar trebui să fie un avertisment serios: România nu își poate permite ca protestul legitim să devină teren de recrutare, organizare și confruntare pentru grupări extremiste.
