Procurorii susțin că banii și expunerea online nu au reprezentat simple acte de susținere voluntară, ci componentele unui mecanism de influențare a votului. Prin punerea elementelor cap la cap descoperim o infrastructură digitală mult mai amplă, pe fondul suspiciunilor de interferență străină în alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională a României. Din acest motiv, e important să înțelegem cum a funcționat acest mecanism.
Procurorii susțin că în acestă poveste trebuie să pornim de la o cifră. Și anume 957.842,23 de dolari, bani pe care ei susțin că Bogdan Peșchir i-ar fi oferit în perioada 28 martie 2024 – 31 ianuarie 2025, unui număr de 265 de alegători.
Potrivit acuzației, banii au fost transferați sub forma unor cadouri virtuale pe TikTok și a unor plăți în criptomonede. Din total, 918.681,92 de dolari ar fi reprezentat gift-uri, iar alți 39.160,31 de dolari ar fi fost transferați în criptomonede, prin șase operațiuni.
Pe scurt, mecanismul ar fi avut două componente: promovarea inițială a candidatului și determinarea unor persoane să îl susțină și să îl voteze pe Călin Georgescu. Astfel, 158 dintre beneficiari ar fi fost vizați în etapa de promovare, iar alți 107 ar fi primit foloase cu scopul de a fi determinați să îl susțină și să îl voteze pe candidatul independent. Sumele nu ar fi fost distribuite printr-un mecanism clasic de finanțare electorală, declarat și transparent, ci prin funcționalitățile comerciale ale platformei TikTok și prin transferuri de criptomonede. Tocmai această diferență reprezintă una dintre mizele principale ale anchetei: dacă banii au fost donații personale fără legătură cu votul sau dacă au făcut parte dintr-un mecanism de influențare a opțiunii electorale. În interpretarea procurorilor, legătura dintre bani și vot ar rezulta din cumulul sumelor transferate, identitatea beneficiarilor, mesajele publicate de aceștia, îndemnurile electorale și conversațiile purtate de Peșchir cu diferite persoane.
Candidatul Georgescu declarase zero lei în campania sa. A spus-o în podcasturi și în emisiuni TV în mod clar și răspicat. Ca atare, cine plătea, de fapt, promovarea?
Unul dintre paradoxurile pe care le-am observat cu toții de la bun început a fost diferența dintre bugetul electoral declarat de Călin Georgescu și amploarea promovării sale online. Potrivit documentelor citate de procurori, candidatul a declarat la Autoritatea Electorală Permanentă un buget de campanie de zero lei. În același timp, expunerea sa pe TikTok a crescut spectaculos în apropierea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
În centrul mecanismului financiar apare utilizatorul TikTok „bogpr”, identificat de anchetatori drept Bogdan Peșchir. Conform informațiilor comunicate de reprezentanții TikTok autorităților române, Peșchir ar fi efectuat plăți de 381.000 de dolari către utilizatori ai platformei implicați în promovarea lui Georgescu, în perioada 24 octombrie – 24 noiembrie 2024. Unele plăți ar fi continuat inclusiv după încheierea campaniei electorale. Procurorii susțin, de asemenea, că valoarea totală a donațiilor realizate de Peșchir pe TikTok a depășit un milion de euro.
Cele două valori nu trebuie confundate: suma de 381.000 de dolari se referă la plățile identificate într-un anumit interval către utilizatori implicați în promovarea candidatului, în timp ce totalul de 957.842,23 de dolari din rechizitoriu privește foloasele pe care acuzarea le atribuie inculpatului și le leagă de mecanismul de influențare electorală, pentru o perioadă mai extinsă.
În document apare și societatea Digital On-Ramp Solutions SRL, administrată de Peșchir. Procurorii fac referire la activitatea sa profesională în domeniul tehnologiei și criptomonedelor, precum și la un nivel de trai despre care susțin că nu ar corespunde activităților economice identificate.
Aceste elemente sunt prezentate în dosar în contextul verificărilor privind proveniența și destinația fondurilor. Ele nu reprezintă, în sine, dovada unei proveniențe ilegale a banilor.
Mecanismul descris în rechizitoriu se baza pe o funcționalitate aparent obișnuită a TikTok: cadourile virtuale oferite creatorilor de conținut în timpul transmisiunilor LIVE. Un utilizator cumpără monede virtuale cu bani reali și le folosește pentru a trimite cadouri. Creatorul de conținut poate acumula recompense în sistemul platformei și, în condițiile aplicabile, le poate converti în bani. În timpul unei transmisiuni LIVE, aceste cadouri sunt vizibile pentru toți participanții. Ele pot recompensa creatorul, pot încuraja continuarea transmisiunii și pot contribui la popularitatea conținutului.
În scenariul descris de procurori, această funcționalitate ar fi fost folosită în scop electoral. Peșchir ar fi trimis repetat cadouri către creatori de conținut care promovau mesaje favorabile lui Georgescu. În unele situații, influencerii ar fi mulțumit pentru recompense și ar fi îndemnat publicul să îl voteze pe candidat. Potrivit anchetatorilor, acest tip de interacțiune ar fi creat o legătură între recompensa financiară, mesajul politic și comportamentul electoral urmărit.
Procurorii descriu trei modalități principale de acțiune:
• remunerarea influencerilor cu audiență ridicată, ale căror transmisiuni și teme de discuție ar fi fost orientate către susținerea candidatului;
• acordarea de cadouri virtuale utilizatorilor care își manifestau susținerea pentru Georgescu sau care puteau fi atrași în această direcție;
• transferuri directe de bani unor persoane care se angajau să voteze candidatul ori să convingă alte persoane din cercul lor social să facă același lucru.
Și au fost în acest sens monitorizate mesaje în care utilizatori îi solicită bani lui Peșchir, invocând susținerea electorală, inclusiv promisiuni de a aduce alte sute de persoane la vot. Unul dintre ele sună cam așa: „șefule bagă și nouă ceva pe tt când suntem live duc și eu 200 300 de persoane la vot pt Georgescu”.
Procurorii consideră că aceste interacțiuni, analizate împreună cu transferurile și activitatea ulterioară a beneficiarilor, indică o legătură între avantajele materiale și opțiunea electorală.
Procurorii au identificat numeroase argumente în susținerea acestor acuzații chiar în telefoanele ridicate de la Peșchir. Pe data de 7 decembrie 2024, în urma unei percheziții domiciliare efectuate în Brașov, la locuința lui Peșchir, anchetatorii au ridicat două telefoane iPhone, modele 15 Pro Max și 14 Pro Max. Ulterior, perchezițiile informatice au permis examinarea unor conversații purtate pe aplicații de mesagerie și a altor date digitale. Și e foarte important de precizat că aceste conversații arată că implicarea lui Peșchir în promovarea lui Georgescu nu ar fi fost întâmplătoare, ci parte a unei strategii asumate.
Într-un schimb de mesaje din 18 noiembrie 2024 cu o utilizatoare identificată drept „ADELINA”, Peșchir explică publicul pe care urmărea să îl atingă prin TikTok: „Ideea cu cei de pe tiktok e in primul rand votul minoritatilor si apoi tinerii”. În aceeași conversație, el afirmă că are experiență în marketing și strategie de afaceri și că a urmărit îndeaproape campania electorală din Statele Unite. Mesajul central, reprodus de anchetatori, este: „Nu fac nimic la întâmplare. Scopul meu nu e să conving pe toata lumea.”
Într-o altă conversație, purtată cu un contact identificat drept „SHIK”, Peșchir vorbește despre TikTok și despre șansele candidatului.
„Le-am dat sah mat / la tiktok”, afirmă el, potrivit transcrierii din rechizitoriu. În continuarea schimbului de mesaje, adaugă: „punem presedinte nou”.
Separat, în conversații cu utilizatorul „SEBI”, Peșchir afirmă că face campanie pentru Georgescu pe TikTok și vorbește despre promovarea candidatului prin susținători individuali. În același dialog, el insistă că bugetul oficial al candidatului ar fi fost zero și că promovarea s-ar fi făcut prin voluntariat. Când interlocutorul îi atrage atenția că finanțarea altor persoane pentru promovare ar trebui analizată în raport cu regulile electorale, Peșchir răspunde că nu a donat direct candidatului și că nu a plătit pe nimeni.
Dar poate cea mai importantă conversație interceptată de procurori a fost aceea dintre Peșchir și utilizatorul contului „calingeorgescu”, pe care anchetatorii îl identifică drept contul oficial folosit de candidatul Călin Georgescu. Conservația a avut loc pe 23 noiembrie 2024, iar Peșchir îi transmite acestuia că dorește să sprijine „această mișcare” și solicită o modalitate de contact. În discuție sunt abordate șansele candidatului, cotele de pariuri și evoluția vizualizărilor videoclipurilor publicate online. Într-unul dintre mesaje este menționată cifra de 15 milioane de vizualizări în șapte zile.
La finalul conversației, utilizatorul „calingeorgescu” îi propune lui Peșchir să continue comunicarea pe o aplicație securizată, precum Signal sau Telegram, și îi recomandă să șteargă conversația existentă.
Potrivit rechizitoriului, schimbul de mesaje este următorul:
„calingeorgescu: aveți aplicație securizata”
„bogpr: De genul Signal sau?”
„calingeorgescu: da, orice, signal, telegram (…) șterg conversația va recomand sa faceți la fel”
„bogpr: Asa fac”.
Procurorii consideră că acest episod este relevant pentru stabilirea existenței unui contact între Peșchir și contul candidatului, în contextul în care primul ar fi susținut ulterior că nu a avut legături cu Georgescu sau cu echipa acestuia. Recomandarea de a șterge conversația este, de asemenea, evidențiată ca un element care ridică semne de întrebare în privința transparenței comunicării.
Dincolo de cadourile virtuale, ancheta descrie o rețea de creatori de conținut care ar fi fost remunerați pentru a distribui mesaje favorabile candidatului.
Finanțarea influencerilor ar fi fost realizată inclusiv prin intermediul platformei FameUp, destinată colaborărilor dintre branduri și creatorii de conținut. Aici apare un alt element important al acuzației: o oportunitate de promovare asociată inițial unei campanii comandate de PNL pentru candidatul Nicolae Ciucă ar fi fost deturnată, prin imitarea unor elemente de comunicare, în favoarea lui Georgescu.
Potrivit rechizitoriului, campania inițială era legată de sloganul „Echilibru și seriozitate”, iar mesajele preluate și adaptate pentru promovarea lui Georgescu au folosit formula „Echilibru și verticalitate”. Este evident că această similitudine ar fi permis folosirea unei infrastructuri de promovare existente pentru a distribui masiv conținut favorabil candidatului independent. În paralel, unor influenceri li s-ar fi oferit câte 390 de lei pentru a ajunge la 20.000 de utilizatori, iar o agenție identificată drept FA Agency, cu origine sud-africană, ar fi contactat creatori de conținut oferindu-le câte 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip. Aceste elemente conturează, potrivit acuzării, o campanie în care promovarea electorală nu era întotdeauna prezentată publicului ca publicitate politică explicită.
Ascensiunea lui Georgescu pe TikTok s-a produs într-un interval scurt, chiar înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit datelor reproduse în documentele anchetatorilor, între 13 și 26 noiembrie 2024, prezența digitală asociată candidatului a crescut abrupt. Materialele care utilizau hashtag-uri precum #cg, #calingeorgescu și #calingeorgescu2024 au ajuns să cumuleze sute de milioane de vizualizări. Anchetatorii menționează și existența unei rețele de aproximativ 25.000 de conturi TikTok asociate direct promovării candidatului, care ar fi devenit foarte active cu două săptămâni înaintea primului tur. În raportul său privind combaterea acțiunilor de dezinformare, TikTok ar fi identificat două rețele coordonate de conturi active în România în noiembrie și decembrie 2024. Prima rețea ar fi fost formată din 78 de conturi active, cu 1.781 de urmăritori. A doua ar fi cuprins 27.217 conturi, cu un total de 70.892 de urmăritori. Aceste conturi ar fi contribuit la amplificarea artificială a interacțiunilor cu materialele favorabile candidatului, prin comentarii și mesaje coordonate.
În același timp, anchetatorii descriu tehnici de eludare a restricțiilor platformei, inclusiv utilizarea succesivă a hashtag-urilor, adaptarea materialelor video pentru diferite categorii de public și moderarea coordonată a comentariilor. Asemenea mecanisme pot influența vizibilitatea unui candidat fără ca publicul să poată distinge ușor între popularitatea organică și amplificarea organizată.
Nu putem privi acest mecanism în afara contextului mare, pentru că dosarul privind finanțarea promovării electorale a lui Georgescu se înscrie într-un context mai larg de suspiciuni privind securitatea procesului electoral din România în 2024. Potrivit mărturiilor aurtorităților publice din acea perioadă, asupra sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral ar fi fost lansate peste 80.000 de atacuri cibernetice, unele continuând în ziua scrutinului și în noaptea de după vot. Atacurile ar fi utilizat infrastructură informatică din 33 de țări.
A existat astfel o infrastructură de pagini și conturi care ar fi exploatat teme precum religia, medicina alternativă, tradițiile și identitatea națională pentru a atrage publicul, înainte de a introduce conținut politic. În această analiză apare și ecosistemul de propagandă pro-rusă Pravda, parte a rețelei Portal Kombat, despre care documentele afirmă că ar fi fost utilizată pentru distribuirea de mesaje favorabile obiectivelor strategice ale Federației Ruse.
În perioada 25 noiembrie – 6 decembrie 2024, Pravda România ar fi publicat 230 de articole care au abordat rezultatul alegerilor și teme naționaliste sau extremiste, Georgescu fiind prezentat drept principal exponent al acestora.
Un alt episod care trebuie menționat e și un material publicat pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 1 decembrie 2024, care ar fi inclus un pliant reprezentând o „Românie Mare”, în care apăreau teritoriile Republicii Moldova și ale regiunii Cernăuți, precum și un cod QR care direcționa utilizatorii către un site de promovare electorală a lui Georgescu.
Puse cap la cap aceste elemente duc către posibilitatea existenței unei operațiuni mai ample de influență informațională, care ar fi exploatat tensiunile sociale și geopolitice din regiune. În ceea ce privește companiile de publicitate online MGID, AdNow, Geozo și AdsKeeper, documentele descriu conexiuni corporative și operaționale cu persoane sau societăți din Rusia. Aceste legături sunt prezentate drept elemente de context pentru investigarea infrastructurii digitale. Dar existența unei infrastructuri de propagandă pro-rusă și a unor atacuri cibernetice nu stabilește, prin ea însăși, că Bogdan Peșchir ar fi acționat la ordinul unui stat străin. O asemenea legătură necesită probe distincte privind coordonarea, finanțarea și intenția.
În conversațiile recuperate de anchetatori apare constant convingerea lui Peșchir că Georgescu trebuia să câștige alegerile. Într-un mesaj adresat unei persoane care îi aprecia implicarea, acesta afirma că își pusese toate afacerile pe pauză timp de 11 zile.
„Pt ca am simtit ca e important”, explica el, adăugând: „Ultima sansa pt Ro”.
Într-un alt dialog, când este întrebat dacă a plătit un creator de conținut pentru a vorbi despre Georgescu, Peșchir nu oferă o dezmințire explicită, iar discuția se mută asupra strategiei sale pe TikTok. În alte mesaje, el afirmă că nu poate vota cu alt candidat decât Georgescu și susține că promovarea acestuia ar fi fost rezultatul voluntariatului. Procurorii interpretează ansamblul acestor conversații drept indicii ale unei implicări personale intense și ale existenței unui plan de promovare. În același timp, mesajele arată că Peșchir își justifica public și privat acțiunile prin convingerile sale politice și prin ideea că sprijină un proiect pe care îl considera benefic pentru România.
Cazul descris de procurori scoate în evidență o vulnerabilitate majoră a campaniilor electorale desfășurate pe platforme digitale: promovarea poate fi finanțată indirect, prin intermediul creatorilor de conținut, al cadourilor virtuale, al criptomonedelor și al unor rețele de conturi care amplifică mesajele fără să arate ca o campanie politică tradițională. Dacă acuzațiile vor fi confirmate de instanță, dosarul Peșchir ar putea deveni un caz relevant pentru modul în care legislația electorală trebuie aplicată în economia influencerilor și a platformelor sociale. Și în vremurile astea, în care o mare parte a vieților noastre se în tâmplă în zona virtuală, lucrurile trebuie să fie clarificate, pentru a nu mai trece niciodată prin ce am trecut, ca țară, în 2024.
