Potrivit comunicatului transmis de grupul parlamentar liberal, inițiativa pornește de la problema rămasă nerezolvată a identificării responsabilităților celor care au contribuit, prin funcțiile și activitatea lor, la reprimarea drepturilor și libertăților fundamentale înainte de 1989. PNL susține că proiectul nu ar urmări sancționarea persoanelor doar pentru apartenența la Partidul Comunist Român, ci evaluarea rolului concret pe care acestea l-au avut în aparatul de partid și de stat.
Primele discuții pentru elaborarea proiectului au avut loc între deputații PNL Ciprian Dobre și Mircea Fechet și reprezentanții Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Mădălin Hodor și Mihai Demetriade.
În cadrul întâlnirii au fost analizate principiile și mecanismele care ar putea fi introduse într-o eventuală nouă legislație privind lustrația.
Una dintre direcțiile anunțate vizează extinderea verificărilor CNSAS către anumite categorii de foști demnitari, activiști și cadre de conducere ale regimului comunist. În comunicat sunt menționate în mod explicit cadre din Ministerul de Interne, nomenclatura de partid, precum și persoane care au ocupat funcții în instanțele judecătorești și în Procuratură.
Scopul declarat ar fi stabilirea eventualei implicări individuale în acțiuni prin care, în exercitarea funcției, au fost suprimate sau restrânse drepturi și libertăți fundamentale.
O a doua direcție este individualizarea responsabilității. Potrivit PNL, ocuparea unei funcții în aparatul de partid sau de stat nu ar trebui să fie, prin ea însăși, suficientă pentru stabilirea unei culpe. Relevante ar urma să fie activitatea și deciziile concrete ale fiecărei persoane.
Propunerea ridică și problema capacității instituționale a CNSAS de a prelua eventualele atribuții suplimentare. PNL susține că viitoarea legislație trebuie să identifice soluții pentru ca instituția să poată realiza verificările în mod eficient, în limitele resurselor disponibile.
În forma prezentată de partid, proiectul nu este încă o propunere legislativă finalizată. Comunicatul descrie mai degrabă principiile aflate în discuție și anunță începutul procesului de elaborare.
Tema este legată de una dintre revendicările centrale ale perioadei de după Revoluția din 1989: Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care propunea îndepărtarea din viața politică, pentru o perioadă determinată, a foștilor activiști comuniști și a persoanelor care ocupaseră funcții de conducere în aparatul represiv.
De-a lungul perioadei postcomuniste, ideea lustrației a fost discutată în repetate rânduri, inclusiv prin inițiative legislative, însă aplicarea unei forme cuprinzătoare a principiului a întâmpinat dificultăți juridice și politice.
În comunicatul transmis, liberalii își asumă explicit continuarea proiectului și își justifică demersul prin raportarea la propria istorie politică. PNL afirmă că partidul a fost, de-a lungul timpului, victima atât a represiunii legionare, cât și a regimului comunist și susține că are o responsabilitate față de victimele comunismului.
Formularea politică folosită de partid este aceea că o asemenea legislație ar putea contribui la „închiderea” unei probleme pe care o consideră încă deschisă în democrația românească.
Mai rămâne însă ca principiile anunțate să fie transpuse într-un proiect de lege concret. Abia forma finală a textului, categoriile de persoane vizate, procedurile de verificare și eventualele efecte juridice ale constatărilor CNSAS vor permite evaluarea precisă a modului în care PNL intenționează să pună în practică noua inițiativă privind lustrația.
