Erau vremuri în care opiniile politice aparțineau, în special, analiștilor politici și experților care înțelegeau mediul și scena. Astăzi, pe TikTok toată lumea pretinde că înțelege strategiile politice și toți influencerii se pricep și la creme de față, și la geopolitică. E o întreagă clasă de indivizi care nu mai au nicio problemă în a pretinde că înțeleg totul și se simt îndreptățiți să influențeze masele, fără să verifice în vreun fel nici calitatea reală a produselor promovate, nici calitatea politicienilor pe care îi ridică în slăvi publicului lor. Și sigur că această nouă clasă socială – a influencerilor – avea toate premisele de a modifica regulile lumii reale, așa cum le cunoșteam noi. Dacă acești indivizi ajung să fie manipulați de minți pricepute la propagandă, atunci efectele pot deveni problematice chiar și pentru stat.
Iar dosarul lui BogPR este cea mai bună descriere a felului în care aceste mecanisme noi funcționează și modifică percepția publică nu doar asupra modului în care sunt consumate și selectate produsele, ci și asupra modului în care sunt judecate anumite personaje care își doresc puterea politică pentru a impune o agendă care poate fi periculoasă. Revenim asupra datelor din acest dosar pentru a explica pe înțelesul tuturor cum a acționat Bogdan Peșchir și cum a convins influencerii TikTok-ului românesc să tragă împreună pentru un candidat pe care nu îl cunoșteau și despre care nu știau nimic.
Pe 24 noiembrie 2024, în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, un creator de conținut de pe TikTok transmitea un mesaj triumfalist urmăritorilor săi: „Am învins! Am învins! Călin Georgescu turul doi!”. În aceeași înregistrare, identificată ulterior de anchetatori în telefonul lui Virgil-Alexandru Zidaru, cunoscut în mediul online drept Makaveli, acesta explica de ce considera că victoria politică fusese posibilă: „Nu televiziunea e a patra putere în stat, online-ul e a patra putere în stat”.
Cumva, din punctul de vedere al procurorilor care au instrumentat dosarul privind presupusa corupere a alegătorilor, aces mesaj reprezintă una dintre piesele unui mecanism în care bani, creatori de conținut și propagandă electorală s-ar fi întâlnit într-un spațiu digital greu de controlat și de urmărit de către public.
În centrul acestui mecanism se află Bogdan Peșchir, utilizatorul TikTok cunoscut drept „bogpr”, care a trimis cadouri virtuale și criptomonede unor creatori de conținut în perioada campaniei prezidențiale din 2024. Potrivit rechizitoriului, procurorii consideră că aceste transferuri nu au reprezentat simple acte de generozitate, ci au urmărit determinarea alegătorilor să voteze pentru Călin Georgescu. Peșchir a recunoscut că a oferit cadouri și că l-a susținut public pe Georgescu, dar a negat că ar fi condiționat ajutorul financiar de opțiunea electorală a beneficiarilor.
Întrebarea centrală a anchetei este tocmai aceasta: unde se termină donația privată și unde începe finanțarea mascată a influenței electorale?
Datele transmise de TikTok Technology Limited Irlanda, citate în rechizitoriu, indică amploarea operațiunii. În intervalul 13 octombrie – 27 noiembrie 2024, procurorii au identificat 868 de cadouri virtuale trimise de pe contul „bogpr” către 105 utilizatori ai platformei, cu o valoare totală de 251.065,11 dolari. La acestea se adaugă transferuri de criptomonede în valoare totală de 39.160,79 dolari, efectuate către persoane pe care anchetatorii le asociază mecanismului investigat.
Valoarea totală a foloaselor reținute de procurori în acuzația de corupere a alegătorilor este de 290.225,90 dolari, corespunzătoare unui număr de 874 de acte materiale, în forma continuată a infracțiunii.
Cifrele sunt relevante și în contextul activității lui Peșchir din afara intervalului electoral. Potrivit acelorași date furnizate de platformă, între 3 ianuarie și 27 noiembrie 2024, acesta a trimis 2.523 de cadouri către 232 de utilizatori, în valoare totală de 577.567,98 dolari.
Procurorii susțin că activitatea anterioară campaniei i-ar fi construit lui Peșchir imaginea unui mare donator al comunității TikTok, cunoscut drept „regele TikTok-ului”. În interpretarea anchetatorilor, notorietatea și reputația de binefăcător ar fi putut servi ulterior drept acoperire pentru o operațiune de influențare electorală.
Este importantă însă distincția dintre aceste două categorii de date: suma de 577.567,98 dolari se referă la cadourile trimise în aproape întregul an analizat, în timp ce acuzația descrisă în rechizitoriu privește o perioadă electorală delimitată și foloasele pe care procurorii le consideră legate de presupusa corupere a alegătorilor.
Patru creatori de conținut, zeci de mii de dolari
Unul dintre cele mai concrete elemente ale dosarului îl reprezintă sumele primite de câțiva creatori de conținut identificați de anchetatori.
Potrivit datelor TikTok citate în rechizitoriu, în perioada în care procurorii susțin că s-a comis infracțiunea, beneficiile primite de patru dintre aceștia au fost:
• Virgil-Alexandru Zidaru, „Makaveli” — 30.723,72 dolari.
• Marius Alin Borcan, „Alin” — 18.300,40 dolari.
• Mădălin-Iulian Feraru, „Feraru” — 17.218,46 dolari.
• George-Cristofor-Rembo Domnu, „Pian” — 1.329,99 dolari.
Aceste sume destul de mari de bani sunt puse de procurori în legătură cu activitatea online a beneficiarilor, cu mesajele lor de susținere a lui Georgescu și cu discuțiile purtate cu Peșchir. Ancheta descrie un grup de creatori de conținut care ar fi contribuit la propagarea mesajului electoral în comunitățile lor de pe TikTok. Alături de cei patru se află Ștefan-Alin Fistogeanu, cunoscut drept Bamba, precum și Daniela-Georgiana Badea, numită Dana, despre care rechizitoriul afirmă că avea cunoștință de oferirea cadourilor pentru susținerea candidatului.
Zidaru a declarat că l-a susținut pe Georgescu din proprie convingere și că nu a primit bani pentru a face acest lucru. El a explicat că darurile lui Peșchir erau legate de aprecierea pentru interpretările sale muzicale și că majoritatea fuseseră primite de ziua sa.
Feraru a recunoscut că a primit cadouri de la Peșchir după primul tur, dar a afirmat că nu i s-a solicitat nimic în schimb.
Fistogeanu a declarat că primise cadouri de aproximativ 5.000 de euro, însă le-a pus în legătură cu o intervenție medicală care nu a mai avut loc. El a recunoscut că a făcut propagandă electorală pentru Georgescu, afirmând că urmărea să-și crească numărul de urmăritori.
În schimb, George-Cristofor-Rembo a declarat că a primit cadouri pentru activități de susținere a candidatului, inclusiv modificarea fotografiei de profil și participarea la transmisiuni live. Potrivit rechizitoriului, acesta a considerat ulterior că fusese atras într-o cursă pentru promovarea candidatului în beneficiul lui Peșchir.
Procurorii susțin că intenția poate fi demonstrată și prin ansamblul împrejurărilor, nu doar printr-un mesaj în care cineva spune direct că oferă bani în schimbul votului.
Una dintre cele mai relevante componente ale rechizitoriului este reprezentată de conversațiile atribuite lui Peșchir, în care acesta vorbește despre propria implicare în campania electorală.
Într-unul dintre mesajele reproduse de anchetatori, acesta afirmă:
„as fi venit dar sunt in calluri si strategii :)) mi-a trb sa ma bag in politica :))”
În altul, descrie perioada drept una de mobilizare continuă:
„ca am dormit numa iepureste; si non stop apeluri si campanie :))”
Într-o altă conversație, formulează și mai direct natura activității sale:
„sunt pe campanie mode”
Iar într-un mesaj despre eforturile de promovare, spune:
„Iti dau spam cu propaganda pana te conving”
Aceste formulări sunt importante deoarece contrazic, în interpretarea procurorilor, imaginea unui donator care ar fi oferit ajutoare fără nicio legătură cu o campanie politică. Ele sugerează că Peșchir era implicat activ în promovarea candidatului, discuta strategii și urmărea răspândirea mesajelor electorale. Coroborate însă cu datele financiare și cu discuțiile despre vot, aceste mesaje formează o parte importantă a argumentației acuzării.
În alte conversații, Peșchir pare să vorbească despre TikTok în termeni de strategie și audiență, nu doar de convingere personală: „am testat pe mai multe conturi, nu sunt noob”, afirmă acesta, potrivit fragmentelor citate în rechizitoriu.
În altă parte, explică publicul pe care urmărea să-l atingă: „Ideea cu cei de pe tiktok e in primul rand votul minoritatilor si apoi tinerii”.
Logica descrisă de procurori este aceea a unei propagări în lanț: un creator de conținut transmite mesajul unei comunități, membrii acesteia îl duc mai departe în propriile rețele sociale și familiale, iar efectul potențial se extinde mult dincolo de publicul unei singure transmisiuni live. Nu este necesar ca fiecare persoană expusă mesajului să fie plătită pentru ca o astfel de strategie să aibă efect. Tocmai de aceea, ancheta nu se limitează la transferurile individuale, ci încearcă să reconstituie și mecanismul de amplificare a mesajelor.
În conversațiile atribuite lui Peșchir apare și o formulare care dezvăluie felul în care acesta își descria propriile acțiuni: ”le-am dat sah mat, la tiktok”
În alte mesaje, vorbește despre reacția din mediul online și despre faptul că „tiktok e principala platforma social media”.
Un alt pasaj, deosebit de sugestiv, privește dimensiunea financiară a operațiunii. Într-o conversație despre suma cheltuită, apare următorul schimb:
— „50 ?”
— „Total”
— „Mukt”
— „1m”
— „Nu vreau sa ma uit”
— „Zii”
— „Mai putin”
— „Credd”
— „800k”
— „?”
— „Ceva de genul nush”
— „Ti am zis”
— „Nu vreau sa ma uit”
— „O vad ca pe o investitie oricum.”
Fragmentul este reprodus aici cu formulările și greșelile de transcriere din materialul furnizat. La fel și celalalte replici scrise ale personajelor, remarcând aici faptul că, deși pretind că se pricep la politică și la strategii politice, abia reușesc să scrie corect două cuvinte din zece.
Pentru anchetatori, problema nu era doar cât cheltuia, ci și ce urmărea să obțină. Rechizitoriul susține că Peșchir nu a oferit o explicație convingătoare pentru dimensiunea cheltuielilor și nici pentru caracterul lor concentrat în jurul unui candidat. Acesta a afirmat că dona către creatori de conținut și cazuri sociale de aproximativ doi ani și că, în timpul campaniei, a continuat să ofere cadouri fără a condiționa opiniile politice ale beneficiarilor.
Procurorii au apreciat însă că această explicație nu este suficientă în raport cu mesajele despre campanie, strategiile de promovare și discuțiile despre vot.
În dosar apare și un episod care mută discuția de la promovarea generală a unui candidat la disponibilitatea declarată de a mobiliza alte persoane.
Potrivit rechizitoriului, la 15 noiembrie 2024, Costel Niculae i-ar fi transmis lui Peșchir următorul mesaj: „Pot demonstra cu video pot pune multă lume sa voteze”
Ulterior, Peșchir i-ar fi trimis un cadou în valoare de 419,99 dolari. Niculae a recunoscut primirea cadoului, dar a susținut că acesta nu avea legătură cu campania electorală. Procurorii interpretează schimbul ca pe un indiciu că beneficiile financiare erau oferite unor persoane dispuse să-și manifeste susținerea pentru Georgescu și să mobilizeze, la rândul lor, alți alegători.
Un creator de conținut are dreptul să susțină un candidat. Un cetățean are dreptul să doneze bani și să participe la dezbaterea publică. Dar, dacă un beneficiu patrimonial este oferit cu scopul de a determina votul, conduita poate intra în sfera infracțiunii de corupere a alegătorilor, prevăzută de articolul 386 din Codul penal. Aceasta este, în esență, distincția juridică pe care procurorii încearcă să o demonstreze în dosar.
Pentru public, un gift pe TikTok poate părea o simplă animație pe ecran. În realitate, cadourile virtuale pot avea valoare economică și pot fi convertite în venituri de către creatorii care le primesc, în condițiile stabilite de platformă. Tocmai acest aspect este invocat în rechizitoriu: procurorii consideră că darurile nu trebuie privite doar ca semne de apreciere, ci ca foloase patrimoniale care pot funcționa drept recompense.
În perioada investigată, cadourile nu erau distribuite într-un vid politic. Ele apăreau în sesiuni live în care utilizatorii discutau despre Georgescu, își declarau susținerea și încercau să convingă alte persoane să li se alăture. Potrivit acuzării, valoarea darurilor, repetarea lor și sincronizarea cu activitățile de promovare sunt elemente care, analizate împreună, ar indica scopul de influențare a votului. Mecanismul ar fi avut și un avantaj pentru cel care îl finanța: în locul unei contribuții oficiale, ușor de identificat într-un buget electoral, resursele erau distribuite prin conturi individuale și instrumente ale unei platforme private. Procurorii susțin că acest mod de operare ar fi permis desfășurarea unei forme paralele de finanțare electorală, în afara mecanismelor obișnuite de transparență.
În apărarea sa, Peșchir a susținut că a oferit ajutoare unor persoane care puteau decide în mod liber cum să voteze. Într-o conversație reprodusă în rechizitoriu, acesta spune:
„Deci ma repet cum am zis mai sus eu nu vreau sa te cumpar pe tine sau voturi sau nimic de genul asta daca tu crezi si vrei sa faci ceva, si nu ai de drum si cazare samd eu cu asta te pot ajuta”.
Într-un alt fragment, argumentează:
„Ei sunt liberi sa faca ce vor oricum nu e ca si cum ii ameninti sau presezi”.
Procurorii răspund că nu este necesară o amenințare și nici o condiționare formulată explicit în fiecare conversație. În interpretarea lor, intenția poate rezulta din ansamblul faptelor: susținerea publică a candidatului, mesajele despre campanie, sumele acordate, alegerea beneficiarilor și discuțiile despre mobilizarea alegătorilor.
Anchetatorii mai arată că Peșchir a căutat pe internet expresii precum „mită electorală” și „Legea 334/2006”, referitoare la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Procurorii interpretează aceste căutări ca pe un indiciu că acesta era conștient de posibilele consecințe juridice ale acțiunilor sale.
O componentă separată a dosarului o reprezintă transferurile de criptomonede către persoane asociate activității de promovare electorală.
Potrivit rechizitoriului, procurorii au identificat transferuri în valoare totală de 39.160,79 dolari către beneficiari reali asociați cu Marius Alin Borcan și Virgil-Alexandru Zidaru. Peșchir a susținut că sumele trimise către Zidaru reprezentau un ajutor pentru achiziționarea unui imobil și, în același timp, un avans pentru o colaborare viitoare în domeniul mass-media. Anchetatorii afirmă că nu au identificat documente care să stabilească natura acestei colaborări sau titlul exact în care au fost acordate sumele.
Pentru procurori, transferurile nu pot fi desprinse de restul activității desfășurate de Peșchir în perioada electorală. Pentru o evaluare completă, contează însă și eventualele probe ale apărării, contractele, comunicările și orice alte documente care ar putea clarifica destinația banilor.
Înregistrarea publicată de Makaveli pe 24 noiembrie 2024 surprinde atmosfera de victorie din jurul campaniei lui Georgescu după primul tur.
„Am învins fraților !!!”, spune creatorul de conținut, înainte de a-i felicita pe cei care au participat la mobilizarea online.
În continuarea mesajului, el afirmă că oamenii au renunțat la trusturile de televiziune și s-au informat prin intermediul internetului. Mesajul său subliniază rolul pe care comunitățile digitale îl pot avea într-o campanie electorală, inclusiv atunci când un candidat are o prezență redusă în mass-media tradițională. Procurorii consideră că implicarea lui Zidaru a fost deosebit de intensă și o pun în legătură cu suma de 30.723,72 dolari identificată în datele platformei.
Ei citează și o altă afirmație atribuită acestuia: „In plm l-am pus pe Georgescu președinte.”
Ceea ce rezultă din materialele descrise în rechizitoriu este că Peșchir nu era doar un spectator al fenomenului online. El a cheltuit sume importante, a interacționat cu creatori de conținut și a vorbit despre campanie în termeni de strategie și investiție. Procurorii susțin că toate aceste elemente au făcut parte dintr-un mecanism menit să amplifice susținerea pentru Georgescu.
Mai trebuie precizat și faptul că influențarea nu presupune neapărat un ordin explicit de a vota cu un anumit candidat. Un mesaj repetat de sute de ori, transmis de persoane cu audiențe diferite și însoțit de recompense vizibile, poate crea impresia unei susțineri spontane și masive. Aceasta este ipoteza centrală formulată de procurori: că distribuirea banilor ar fi alimentat nu doar activitatea unor creatori de conținut, ci și percepția că Georgescu beneficia de o mișcare populară amplă, capabilă să mobilizeze comunități întregi.
Totuși, amploarea unei campanii online nu dovedește, prin ea însăși, că voturile au fost cumpărate. Susținerea autentică, activitatea voluntară și promovarea remunerată pot coexista în același spațiu digital. Stabilirea granițelor dintre ele necesită probe, transparență și o evaluare juridică riguroasă.
Cazul Peșchir arată de ce regulile privind finanțarea electorală trebuie să țină pasul cu instrumentele digitale și de ce platformele sociale, autoritățile electorale și organele judiciare au nevoie de mecanisme eficiente de transparență și control.
Din rechizitoriu se desprinde imaginea unei operațiuni în care un mare donator TikTok, creatori de conținut cu audiențe semnificative și o campanie prezidențială controversată se intersectează într-un moment decisiv pentru politica românească. Procurorii susțin că Bogdan Peșchir a folosit cadourile virtuale și transferurile de criptomonede pentru a determina alegători să îl voteze pe Călin Georgescu. Peșchir a recunoscut donațiile și susținerea politică, dar a negat că ar fi urmărit cumpărarea voturilor. Unii dintre influencerii audiați au admis că au primit bani sau cadouri și că au făcut propagandă electorală, însă au oferit explicații diferite privind legătura dintre cele două.
Ceea ce face cazul relevant pentru public nu este doar valoarea banilor, ci felul în care aceștia ar fi circulat: printr-o platformă de divertisment, în timpul unor transmisiuni live, către persoane cu influență asupra publicului, în timp ce mesajele despre campanie se răspândeau în comunități online și dincolo de ele. Într-o democrație, nimeni nu trebuie împiedicat să susțină un candidat, să doneze bani în condițiile legii sau să-și exprime convingerile politice, însă alegătorii au dreptul să știe dacă ceea ce pare o mișcare spontană de susținere este, în realitate, rezultatul unei promovări finanțate și dacă această finanțare respectă regulile electorale. Iar în campania de ”zero lei” a lui Georgescu, regulile par să nu fi existat deloc. Sau par să fie cu totul altele decât acelea pe care le cunoșteam noi.
