Campania electorală prezidențială din 2025 a lăsat în urmă o situație financiară complicată pentru George Simion. Candidatul AUR a acumulat cheltuieli de peste 69 de milioane de lei, cea mai mare parte a finanțării provenind din împrumuturi acordate de persoane fizice, arată jurnalistul Cristian Andrei într-o anchetă publicată în Snoop.
Potrivit investigației, liderul AUR a confirmat că mai are de achitat împrumuturi care depășesc 12 milioane de lei. Simion susține că o parte importantă a banilor a provenit de la persoane apropiate de omul de afaceri Maricel Păcuraru și de postul Realitatea TV.
„Peste 12 milioane de lei am datorie după campania electorală către diferiți oameni care m-au împrumutat”, a declarat George Simion pentru Snoop.
Liderul AUR a explicat că se baza pe rambursarea cheltuielilor electorale de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), însă instituția nu a decontat integral sumele solicitate.
Investigația scoate în evidență legăturile financiare dintre campania lui George Simion și persoane din anturajul familiei Păcuraru. Potrivit informațiilor prezentate de Snoop, membri ai familiei Păcuraru, inclusiv Ionuț Maricel Păcuraru și soția acestuia, l-au împrumutat pe candidatul AUR cu peste două milioane de lei. În același timp, postul Realitatea TV, controlat de familia Păcuraru, ar fi încasat peste 23 de milioane de lei pentru promovarea campaniei electorale a lui George Simion.
Liderul AUR a declarat că și-a achitat datoriile către familia Păcuraru, însă nu și pe cele către toate persoanele apropiate acesteia.n Mai mult, Simion a recunoscut că în 2026 a contractat un nou împrumut, în valoare de 900.000 de lei, de la o persoană pe care a descris-o drept apropiată a familiei Păcuraru, cunoscută sub numele de „doamna Gonț”. Banii ar fi fost utilizați pentru achitarea unor datorii mai vechi din campania prezidențială.
Printre numele prezentate în investigație se află și oameni de afaceri cu sume importante acordate candidatului AUR. Familia lui Vasile Pușcaș ar fi acordat împrumuturi în valoare de aproximativ 1,6 milioane de lei. Acesta este un om de afaceri din Transilvania, cu activități în domeniul imobiliar, HoReCa și salubritate. Un alt nume important este Teodor Ovidiu Tender, fiul omului de afaceri Ovidiu Tender, care l-ar fi împrumutat pe George Simion cu 800.000 de lei, suma maximă permisă de lege pentru un împrumut primit de la o persoană fizică în această situație. Pe listă apare și Alexandru Walter, fiul fostului om de afaceri Florian Walter, cu un împrumut de 800.000 de lei. Tot 800.000 de lei ar fi primit Simion de la Dan Pintilie, cunoscut drept „Regele artificiilor”. Acesta a confirmat pentru Snoop că i-a acordat împrumutul și că liderul AUR i-a returnat ulterior întreaga sumă.
Investigația îl menționează și pe Dorin Iacob, fost șef de cabinet al directorului SRI Virgil Măgureanu în anii ’90, care l-ar fi împrumutat pe liderul AUR cu 300.000 de lei.
O parte importantă a problemelor financiare ale lui George Simion este legată de decizia Autorității Electorale Permanente de a nu deconta integral cheltuielile declarate în campania prezidențială. Potrivit informațiilor prezentate de Snoop și HotNews, AEP a identificat nereguli în justificarea unor cheltuieli și a refuzat rambursarea a 17 milioane de lei, invocând inclusiv probleme privind materialele și emisiunile electorale difuzate de Realitatea Plus. La finalul anului 2025, AEP a depus o plângere penală care vizează contractul încheiat în campania lui George Simion cu postul de televiziune.
Unul dintre exemplele prezentate în investigație este emisiunea „Culisele statului paralel”, moderată de Anca Alexandrescu, pentru care ar fi fost plătiți peste 450.000 de euro, deși George Simion a participat doar telefonic, fără să fie prezent în studio. În aceeași zi, 12 mai 2025, plățile către Realitatea TV ar fi ajuns la aproape un milion de euro, conform informațiilor publicate de Snoop.
George Simion a declarat că a achitat o parte dintre împrumuturile contractate în timpul campaniei, inclusiv cele către familia Păcuraru, familia Pușcaș și Ovidiu Tender. Cu toate acestea, datoria rămasă depășește 12 milioane de lei. Întrebat despre modul în care intenționează să achite diferența în cazul în care statul nu va rambursa cheltuielile electorale, liderul AUR nu a oferit un răspuns concret. Conform calculelor prezentate în investigație, raportat la o indemnizație lunară de deputat de aproximativ 12.000 de lei, George Simion ar avea nevoie de 1.000 de luni pentru a achita întreaga datorie, dacă ar folosi exclusiv acești bani în acest scop.
Între timp, AUR și George Simion au deschis mai multe acțiuni în instanță împotriva Autorității Electorale Permanente, încercând să recupereze sumele cheltuite în campaniile electorale.
Dincolo de cifrele impresionante și de numele celor care apar pe lista creditorilor, dezvăluirile ridică o întrebare mult mai importantă decât simpla situație financiară a liderului AUR: cât de independent poate fi un politician care are datorii personale de peste 12 milioane de lei către oameni de afaceri și persoane din cercuri controversate? Pentru că noi nu vorbim aici despre un împrumut primit de la familie sau despre o datorie obișnuită la bancă. Vorbim despre milioane de lei împrumutate de la persoane cu interese economice și conexiuni în mediul politic și mediatic, bani acordați în baza unor contracte și care trebuie returnați. George Simion spune că și-a achitat o parte dintre datorii, însă recunoaște că mai are de plătit peste 12 milioane de lei. Iar această situație ridică inevitabil semne de întrebare privind relațiile de dependență care se pot crea între un politician și creditorii săi.
Ce s-ar fi întâmplat dacă George Simion ar fi ajuns președintele României? Ar fi putut să își exercite mandatul cu independență deplină, în condițiile în care ar fi avut de achitat milioane de lei unor oameni care au propriile interese economice și influență în spațiul public?
Nu există dovezi că acești creditori ar dicta deciziile politice ale liderului AUR. Dar nici nu poate fi ignorat riscul ca o asemenea expunere financiară să devină o vulnerabilitate politică majoră. Un politician care datorează sume atât de mari unor persoane influente trebuie să explice public nu doar cum a ajuns în această situație, ci și ce garanții există că interesele creditorilor nu se vor suprapune peste deciziile sale politice.
În același timp, rămâne întrebarea cine va suporta, în cele din urmă, costul acestei aventuri electorale. Dacă statul nu va deconta integral cheltuielile, George Simion va trebui să găsească alte surse pentru a-și achita obligațiile. Iar toată investigația asta de presă nu face altceva decât să arate cât de manipulabil e, în realitate, George Simion.
