„La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate pe 24 noiembrie, susţinând că ‘multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale… au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale’, ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării scrutinului.
Decizia curţii a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură şi gravitate fără precedent”, se arată în raport.
Decizia CCR a prezentat alegerile ca fiind influenţate de o operaţiune a Rusiei pe reţelele sociale, dar observatori independenţi au sugerat că ar fi fost organizată de un partid politic românesc.
Documentul menționează și probleme privind libertatea de exprimare, inclusiv lipsa transparenței proprietății media și finanțările opace din partea partidelor.
Sunt semnalate cazuri în care instituțiile publice limitează accesul la informații și exemple de hărțuire a jurnaliștilor, cum ar fi solicitarea DIICOT Caraș-Severin către RISE Project de a-și dezvălui sursele, ordin retras ulterior.
Raportul mai evidențiază:
- aplicarea slabă a legilor care protejează drepturile sindicale și nivelul ridicat al muncii la negru (29% din PIB);
- nerespectarea constantă a regulilor privind salariul minim, programul de lucru și siguranța muncii în construcții, agricultură și producție;
- cazuri izolate de folosire excesivă a forței de către poliție, mai ales împotriva romilor;
- copii care lucrează, în special în comunitățile rome;
- incidente de vandalism asupra sinagogilor și monumentelor evreiești, creșterea simbolurilor fasciste și a mesajelor antisemite, inclusiv din partea unor politicieni.
Guvernul a luat măsuri pentru sancționarea abuzurilor, dar, potrivit raportului, acestea au fost uneori insuficiente.
