Vladimir Kara-Murza (foto), politician, jurnalist și activist ruso-britanic, cunoscut pentru opoziția sa fermă față de regimul lui Vladimir Putin, a fost întemnițat în Rusia între aprilie 2022 și august 2024 pentru că a vorbit împotriva războiului din Ucraina. Fost consilier al liderului opoziției Boris Nemțov, Kara-Murza a fost implicat activ în promovarea democrației.
În august 2024, Kara-Murza a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri între Rusia și Occident, apoi a câștigat Premiul Pulitzer pentru „articolele scrise din celulă, punându-și viața în pericol”.
Acum, în editorialul său, acesta afirmă că nimic nu erodează mai mult credibilitatea decât dublul standard, o atitudine vizibilă la Trump încă din primul său mandat.
Nu se întâmplă des ca administrația Trump să fie apreciată pentru adoptarea unei poziții ferme împotriva unui regim care fură alegeri, arestează opozanți și calcă în picioare principiile fundamentale ale democrației și statului de drept. Recent, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Nicolás Maduro, autoproclamatul conducător al Venezuelei, „nu este președintele… iar regimul său nu este legitim”. De asemenea, a criticat manipularea sistemului electoral pentru menținerea puterii și a promis colaborarea cu aliații SUA pentru a trage la răspundere acest regim „corupt, criminal și ilegitim”. Cuvintele au fost dublate de acțiuni: Departamentele de Stat și Justiție au mărit recompensa pentru informații care duc la arestarea lui Maduro la 50 de milioane de dolari.
O poziție corectă, fără îndoială, dar care, privită în contextul relațiilor cu Rusia, lasă un gust amar. Săptămâna aceasta, aceeași administrație care a condamnat un dictator va primi cu ospitalitate generoasă un altul. Vineri, Trump se va întâlni cu Putin la Anchorage, Alaska, pentru a discuta despre război, dar fără ca Ucraina să fie prezentă la masă. Vor discuta, din nou, dar de data aceasta față în față, despre pacea în Ucraina… fără Ucraina.
Acum, ce spune Kara-Murza? El observă că Putin a câștigat deja, înainte de a ajunge pe pământ american: invitația în sine este un premiu. Aș adăuga simbolistica locului întâlnirii: Alaska, teritoriu rusesc vândut Statelor Unite în 1867. Alegerea acestei locații, la mii de kilometri de Ucraina și de aliații europeni, împinge Europa în plan secund și, mai presus de toate, oferă un spațiu sigur pentru un lider căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război.
Un singur apel telefonic de la președintele american a fost suficient pentru ca Putin să fie reprimit ca participant legitim în comunitatea internațională și să se simtă îndreptățit să aibă cereri tot mai mari. Vladimir Kara-Murza notează că nu trebuie să ne întoarcem în anii ’30 ca să știm ce se va întâmpla, intrucat lecțiile tolerării lui Putin în ultimii 25 de ani sunt destul de clare. Cu președinți americani care i-au „privit în suflet” și au apăsat „butoane de resetare”, cu lideri europeni care i-au oferit tratamente regale și au lansat conducte de gaze, Putin a reușit literalmente să scape nepedepsit pentru crimele din propria țară și dincolo de granițele ei.
Privind din Europa de Est, de la granița cu Ucraina, această întâlnire provoacă dezgust și revoltă. Dintr-o țară care încă trăiește urmele dictaturii și se confruntă cu personaje tentate să o readucă, legitimarea acțiunilor lui Putin este periculoasă, iar a negocia o pace fără țara invadată înseamnă a încuraja dictatorul să-și continue planurile.
Vreau să mai adaug, în completarea opiniei lui Kara-Murza, că un armistițiu nedrept și instabil nu ar opri războiul Rusiei împotriva Occidentului, început cu invazia Georgiei în 2008, continuat cu anexarea Crimeii și războiul din Donbas în 2014 și amplificat de invazia din 2022. Fiecare etapă a fost mai agresivă și fiecare concesie a fost interpretată la Moscova ca o slăbiciune. Da, încheierea războiului din Ucraina reprezintă principalul scop, bineînțeles, dar acțiunile lui Trump… Răsplătirea unui agresor nu a adus niciodată pacea și nu o va aduce.
Singurul limbaj pe care îl înțeleg tiranii este cel al forței și al principiilor, fie că se află la Caracas, fie la Moscova, conchide Kara-Murza. Și cu asta s-a spus tot.
