Proiectul prin care statul voia să interzică cumularea pensiei cu salariul s-a împotmolit înainte să apuce să respire. Ministerul Muncii l-a scos în transparență, dar Executivul a realizat că nu e chiar așa simplu să-i scoți din sistem pe „veșnicii activi” ai României. Pe scurt, au descoperit că fără pensionari nu merge nici educația, nici apărarea. Așa că, în loc să facă reformă, guvernanții au făcut ce știu mai bine: amânare.
Proiectul suna frumos pe hârtie: dacă vrei să muncești la stat după ce ai ieșit la pensie, îți oprești plata acesteia. Dar surpriza vine când realizăm că asta ar fi blocat școlile, fabricile de armament și probabil jumătate din administrația publică. Adică fix domeniile unde tinerii nu prea se înghesuie să intre, sau efectiv nu au loc. Așa că Guvernul a concluzionat rapid: mai bine nu.
Educația a ridicat și ea mâna: ministrul Daniel David, împreună cu sindicatele, a cerut să nu fie scoși profesorii pensionari din clase. Altfel, am risca să nu mai aibă cine să predea. Și, sincer, la câtă lipsă de personal e, până și pensionarii devin resursă strategică.
Premierul Ilie Bolojan, care în iulie spunea că e „inevitabil” să se facă reduceri și că ar fi mai moral să plece la pensie cei care deja o încasează, a dat acum înapoi. Având în vedere că realitatea e alta, înțelegem de ce în România există vreo 10.000 de angajați la stat care jonglează cu două venituri. Și, ca în orice circ birocratic, jongleriile astea sunt tolerate de toată lumea.
În concluzie, amânarea e regula de bază.
Reforma? Vine și ea… cândva. Până atunci, pensionarii rămân la catedră, în fabrici, prin birouri și la ghișee. Și cum „la stat se stă”, problema nu e dacă ai două venituri, ci dacă ai destule pile să ți le păstrezi.




