Vicepreședintele Valentin Jucan a făcut public un bilanț ce vorbește, de fapt, despre o bătălie purtată zilnic în fața avalanșei de falsuri și a abaterilor de la regulile care ar trebui să garanteze informarea corectă. Iar cifrele confirmă: în doar trei luni, CNA a desfășurat 27 de ședințe publice, dintre care mai bine de jumătate dedicate exclusiv materialelor apărute în online, a emis 103 decizii împotriva conținutului ilegal, vizând 282 de materiale audiovizuale, și a aplicat sancțiuni dure televiziunilor și radiourilor care au ales senzaționalul sau manipularea în locul adevărului.
Dacă internetul este terenul fertil al manipulării, televiziunea rămâne, totuși, instrumentul cel mai influent. Iar aici, Realitatea Plus a fost campionul absolut al derapajelor: 3 obligații de a difuza deciziile CNA în prime time, 6 amenzi care au însumat zeci de mii de lei și nu mai puțin de 10 somații publice. În spatele acestor cifre se ascund acuzații grave – de la titluri manipulative și informații neverificate, la partizanat fățiș și încălcarea dreptului la demnitate umană.
România TV a urmat același traseu sinuos, acumulând amenzi consistente și somații pentru lipsă de imparțialitate. Antena 1 a fost sancționată pentru expunerea unui minor într-un context dramatic, iar alte televiziuni – de la Antena Stars la B1 TV sau Kanal D – au primit avertismente pentru derapaje mai subtile, dar cu potențial de a influența negativ publicul.
Radioul nu a fost nici el scutit: Gold FM a primit sancțiuni pentru abateri de la normele de informare corectă, reamintind că și microfonul poate fi la fel de periculos ca ecranul.
Un alt front pe care CNA a acționat cu fermitate a fost cel al publicității. Zece campanii au fost obligate să se conformeze legislației, de la suplimente alimentare și produse farmaceutice, până la servicii financiare. În spatele reclamelor frumos ambalate s-au ascuns, de multe ori, promisiuni înșelătoare sau mesaje ambigue, iar corectarea lor a fost un pas esențial pentru protejarea consumatorilor.
Cea mai delicată provocare a venit însă din mediul digital. Într-o lume în care o postare pe Facebook sau un clip de pe TikTok pot deveni virale în câteva ore, CNA s-a văzut nevoit să intervină prompt.
Au fost blocate sau sancționate materiale care răspândeau ideea falsă că România ar fi pe punctul de a intra în război, că alegerile ar putea fi anulate ori că Uniunea Europeană ar dicta amenzi fictive. Pe TikTok, CNA a găsit conținuturi care incitau la ură și violență, iar pe Instagram și YouTube – propagandă mascată, de la elogierea regimurilor totalitare până la promovarea unor practici dăunătoare sănătății. Nici platforma X (fost Twitter) nu a scăpat de vizorul instituției, fiind identificată ca sursă de mesaje extremiste.
În cinci cazuri, gravitatea conținuturilor a depășit competența administrativă a CNA, iar dosarele au fost trimise către Parchet. A fost vorba despre materiale cu potențial penal, de la mesaje antisemite și instigări la ură, până la propagandă extremistă.
Dincolo de sancțiuni și ordine administrative, CNA a subliniat constant că protecția minorilor este prioritatea absolută. Fie că a fost vorba despre expunerea abuzivă a copiilor în știri, fie despre publicitate agresivă sau conținut online cu potențial nociv, instituția a intervenit de fiecare dată cu fermitate.
Dezinformarea, discursul urii și manipularea nu mai pot fi tratate ca simple derapaje. Sunt arme, iar CNA, prin acțiunile sale din ultimele luni, a demonstrat că a înțeles acest lucru, pentru a proteja nu doar legislația audiovizualului, ci și democrația însăși.
 a traversat una dintre cele mai intense perioade din ultimii ani. Într-un climat mediatic marcat de propagandă, manipulare și tentative constante de a modela opinia publică prin minciună, instituția a ieșit din rolul discret pe care, adesea, societatea i-l atribuie, și s-a afirmat ca un actor de primă linie în războiul informațional.){kind=link}