Europa de Est se află de mai mulți ani în prim-planul unui peisaj de securitate tot mai complex, unde conflictele tradiționale sunt acompaniate de noi forme de presiune și influență. În acest context, Polonia a devenit un laborator viu pentru analiza modului în care statele europene pot identifica, gestiona și contracara aceste provocări. Pentru a înțelege mai bine dinamica amenințărilor hibride, rolul dezinformării și lecțiile aplicabile altor state, Investigatoria a discutat cu Andrzej Kozłowski, expert independent în securitate cibernetică și dezinformare, doctor în științe politice, și cadru didactic la Universitatea din Łódź, Collegium Civitas și WIT Warsaw School of Information Technology.
Kozłowski explică diferența esențială dintre atacurile hibride și cele tradiționale, evidențiind creșterea fenomenelor de sabotaj, spionaj și campanii de dezinformare în Polonia, în special după invazia în Ucraina. De asemenea, expertul analizează modul în care Rusia utilizează dezinformarea pentru a polariza societatea, afectând atât minoritatea ucraineană, cât și opinia publică poloneză, și explică principalele tactici utilizate în mediul online, de la rețele sociale și boți, până la atacuri cibernetice de tip „denial-of-service” și campanii de tip „hack and leak”.
România poate învăța din experiența Poloniei, deși specialistul critică răspunsul instituțiilor poloneze la aceste valuri de dezinformare, evidențiind lacunele legislative și organizatorice, precum și limitările centrelor de analiză și ale echipelor de verificare a faptelor. În perspectiva viitoare, Kozłowski subliniază rolul tot mai mare al inteligenței artificiale și al tehnologiilor deepfake, care vor face și mai dificilă separarea informațiilor autentice de cele fabricate, creând noi provocări pentru securitatea cibernetică și stabilitatea socială.
Pe parcursul interviului, expertul oferă lecții practice pentru alte state, arătând cum combinarea măsurilor de securitate cibernetică cu strategii eficiente împotriva dezinformării poate întări reziliența societății. În plus, Kozłowski recomandă crearea unei instituții independente, profesioniste, capabile să gestioneze amenințările hibride într-un mod coordonat și strategic, evitând conflictele de interese și fragmentarea răspunsului la nivel guvernamental.
Investigatoria: Cum ați descrie evoluția amenințărilor hibride în Europa de Est în ultimii ani? Cum diferă acestea de atacurile tradiționale?
Andrzej Kozłowski: În primul rând, ele diferă din perspectiva dreptului internațional, pentru că amenințările hibride includ toate acțiunile ostile care nu depășesc pragul unui atac armat conform Cartei Națiunilor Unite sau articolului 5 al NATO. În Polonia, în special în ultimii ani, am observat o creștere semnificativă a actelor de sabotaj, cum ar fi incendieri ale magazinelor în orașe precum Varșovia sau Wrocław. De asemenea, au apărut alte tipuri de activități, cum ar fi spionajul sau instalarea de camere lângă infrastructura critică, precum calea ferată sau aeroportul din Rzeszów, principalul hub militar pentru ajutorul oferit Ucrainei, vizibil mai ales în 2023.
Până la invazia la scară largă, predominau atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare; acum se adaugă și sabotajul și atacurile cinetice.
Investigatoria: Cum folosește Rusia dezinformarea ca instrument de influență în Polonia și în regiune?
Andrzej Kozłowski: Rusia folosește dezinformarea în Polonia pentru a antagoniza minoritatea ucraineană și populația poloneză, încercând să dea vina pe ucraineni pentru orice situație negativă. De exemplu, în timpul inundațiilor din sudul Poloniei, au existat cazuri de jafuri și furturi de bunuri de valoare din locuințele oamenilor care și-au părăsit casele pentru a scăpa de ape. În astfel de situații s-a sugerat că autorii ar fi ucraineni, iar mass-media a relatat pe această temă, existând numeroase comentarii care îi acuzau pe ucraineni de comiterea infracțiunilor, mai ales atunci când, de exemplu, poliția nu dorea să dezvăluie identitatea făptașului.
De asemenea, atacă Uniunea Europeană și, într-o mai mică măsură, NATO, criticând politici precum cea climatică și prezentând instituțiile ca o structură birocratică care încearcă să domine Polonia și să îi submineze suveranitatea.
Au existat, de asemenea, dezbateri interne, probabil amplificate și de ruși, doar pentru a le face cât mai polarizate posibil, cu cele mai extremiste opinii. Acestea au vizat subiecte precum avortul, drepturile LGBTQ și politica climatică. Cred că acestea sunt cele trei domenii principale despre care putem vorbi când discutăm despre modul în care Rusia folosește informația ca instrument de influență. Principala provocare în acest sens o reprezintă, desigur, rețelele sociale, în special Facebook și TikTok.
Investigatoria: Care sunt principalele canale prin care dezinformarea ajunge la public în Polonia? Ce tactici cibernetice folosesc actorii externi?
Andrzej Kozłowski: Clasic, se folosesc rețelele sociale, cu ajutorul trollilor și boților pentru a amplifica mesajele. În plus, există strategia de tip „hack and leak”, exemplificată de piratarea emailurilor fostului șef al Cancelariei Prim-Ministrului, Michal Dworczyk, publicate online pentru a ataca guvernul și a polariza opinia publică.
Un alt factor important, atunci când vorbim despre acest subiect, îl reprezintă atacurile de tip „denial-of-service” (DoS) distribuite împotriva site-urilor web și, ulterior, promovate pe canale precum Telegram. De exemplu, aceștia se laudă spunând: „Uitați cât suntem de puternici, am reușit să atacăm site-ul aeroporturilor!”, iar site-urile respective devin indisponibile pentru o perioadă de timp. Totuși, acestea au fost doar atacuri simple și nu înseamnă că au pătruns efectiv în sistemele IT ale aeroporturilor.
Investigatoria: Cum răspund instituțiile poloneze la valurile de dezinformare? Sunt eficiente eforturile de verificare și corectare a informațiilor?
Andrzej Kozłowski: Nu, ele nu sunt eficiente pentru că nu există eforturi oficiale de demontare a dezinformării sau acestea se fac la o scară foarte mică. În cadrul NASK (un institut național de cercetare aflat sub supravegherea Ministerului Afacerilor Digitale din Polonia) există un centru de analiză a dezinformării și un grup responsabil cu verificarea faptelor, dar acest grup transmite rapoartele doar Guvernului, astfel că nu știm care sunt efectele reale. Aceste activități sunt, de asemenea, realizate de organizații de fact-checking, think tank-uri și mass-media, dar din cauza bugetelor limitate, ele nu pot înlocui sau completa intervenția statului.
Referitor la răspunsul instituțiilor poloneze la valurile de dezinformare, cum am menționat, există centrul de analiză în cadrul NASK, care este un institut public de cercetare subordonat Ministerului Afacerilor Digitale. Problema principală este că este doar un institut de cercetare și nu poate opera efectiv lupta împotriva dezinformării. În plus, mandatul său politic este foarte slab, iar rapoartele sale nu sunt publice, ridicând întrebarea legitimă: pe ce se cheltuie banii contribuabililor?
Mai există un departament în Ministerul Afacerilor Digitale și în Ministerul Afacerilor Externe care ar trebui să se concentreze pe comunicare strategică și combaterea dezinformării, însă, în practică, nu se întâmplă acest lucru și angajații par să nu știe exact ce trebuie să facă. De asemenea, există informații despre un grup în cancelaria prim-ministrului, dar, după cum se poate observa, aceste organisme sunt doar slab coordonate și comunică puțin între ele. Sistemul polonez are nevoie urgent de un coordonator, astfel că, în prezent, răspunsul la dezinformare este foarte slab.
Investigatoria: Cum se vor dezvolta amenințările hibride și dezinformarea în următorii 3-5 ani? Ce impact vor avea AI și deepfake-urile?
Andrzej Kozłowski: Da, aș spune că inteligența artificială va fi crucială aici, atât în ceea ce privește securitatea cibernetică, cât și în legătură cu cantitatea tot mai mare de conținut de pe internet generat de inteligența artificială. De asemenea, acest conținut va fi din ce în ce mai greu de deosebit de cel real, ceea ce reprezintă o problemă majoră și va fi foarte dificil chiar și pentru experți să distingă între ceea ce este real și ceea ce a fost creat de inteligența artificială. Aceasta este cea mai semnificativă provocare, dar observ totodată că, pe măsură ce acest proces de diseminare a informației crește, poate conduce la violență și la anumite efecte în lumea materială.
Investigatoria: Ce lecții poate învăța lumea din experiența Poloniei în combinarea măsurilor de securitate cibernetică cu strategii împotriva dezinformării?
Andrzej Kozłowski: Din experiența Poloniei, se poate spune că este necesar să existe o combinație între măsuri de securitate cibernetică și strategii de combatere a dezinformării. În prezent, nu avem o strategie pentru a contracara aceste informații; strategia existentă privind securitatea cibernetică este depășită, astfel că aceste două documente fie nu există, fie sunt învechite în cazul Poloniei. Aceasta este o lecție bună pentru celelalte țări, care ar trebui să dispună de asemenea documente.
În ceea ce privește securitatea cibernetică, Polonia se află la un nivel destul de bun: am avut un exemplu de atacuri asupra infrastructurii noastre energetice recent, dar nu s-a întâmplat nimic grav; atacatorii nu au provocat daune semnificative datorită activității bine puse la punct a echipei poloneze CSIROS (Computer Security Incident Response Team), care este responsabilă cu combaterea infracțiunilor cibernetice
Investigatoria: Un sfat pentru autoritățile sau cetățenii polonezi pentru a face față amenințărilor hibride?
Andrzej Kozłowski: Dacă ar fi să dau un singur sfat autorităților poloneze sau cetățenilor pentru a face față mai bine amenințărilor hibride, în primul rând ar fi să creeze o instituție organizată, independentă de comunitatea de informații, care să lupte împotriva amenințărilor hibride. Această instituție ar trebui gestionată de profesioniști, nu de prietenii prietenilor politicienilor, ci de experți adevărați, cu abilități solide în comunicarea strategică către propria societate. Este necesar să existe o singură instituție, ideal sub autoritatea cancelarului sau a unui ministru, deoarece acest lucru ar ajuta la evitarea conflictelor de interese dintre diferiți miniștri și instituții din Polonia și ar rupe abordarea „în silozuri” a anumitor ministere sau instituții.
