Potrivit USR, inițiativa conține o serie de prevederi abuzive, cu impact major asupra modului în care este administrată una dintre cele mai importante instituții publice ale statului român. Senatorii USR au reușit, pentru moment, să blocheze introducerea legii pe ordinea de zi a plenului Senatului, însă avertizează că presiunea pentru adoptarea rapidă rămâne ridicată.
Una dintre cele mai sensibile modificări propuse vizează funcția de președinte al Academiei Române. Inițiativa prelungește durata mandatului de la 4 la 5 ani și, mai grav, elimină complet limita de mandate.
„Se creează posibilitatea exercitării pe viață a funcției de președinte, ceea ce pare o lege cu dedicație pentru actualul președinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Pop”, a declarat senatorul USR Ștefan Pălărie.
În opinia USR, această schimbare contravine principiilor de bună guvernanță și creează un precedent periculos de concentrare a puterii într-o instituție publică finanțată din bani publici.
Cea mai gravă prevedere, susține USR, este legată de patrimoniul Academiei Române. Proiectul introduce o derogare de la Codul administrativ și permite transferul administrării patrimoniului către o fundație privată, intitulată „Patrimoniu”.
Această fundație ar urma să funcționeze cu autonomie sporită și cu un control public drastic diminuat, deschizând calea mutării bunurilor publice într-o structură privată, fără garanții reale de transparență.
„Este o schemă de devalizare care seamănă foarte mult cu controversatul dosar Romexpo, unde prejudiciul estimat pentru statul român era de aproximativ jumătate de miliard de euro”, avertizează Ștefan Pălărie.
Inițiativa legislativă prevede și eliminarea unor mecanisme de control extern. Sunt eliminate avizele externe în materie de personal și salarizare, precum și avizul Ministerului Muncii pentru statul de funcții al Academiei Române.
În plus, proiectul crește numărul maxim de membri de onoare din țară de la 40 la 50, fără criterii suplimentare de justificare, și introduce excepții de la regulile generale de transparență privind utilizarea fondurilor publice.
În contextul în care Guvernul discută public despre reducerea cheltuielilor bugetare cu 10%, Academia Română ar urma să fie exceptată de la aceste măsuri, ceea ce ridică semne de întrebare suplimentare privind tratamentul preferențial acordat instituției.
USR solicită partidelor parlamentare să nu voteze proiectul și cere o dezbatere publică reală asupra oricărei modificări care vizează Academia Română, statutul acesteia și gestionarea patrimoniului său.
„Modul în care această lege este împinsă prin Parlament, în grabă și fără transparență, ridică suspiciuni serioase privind scopul real al inițiativei”, avertizează reprezentanții USR.
Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea ar putea schimba fundamental raportul dintre stat și Academia Română, cu efecte pe termen lung asupra controlului public, responsabilității financiare și integrității unei instituții simbol pentru cultura și cercetarea românească.
