Expunerea percepută la dezinformare și știri false în Uniunea Europeană a crescut, din 2022 până în 2025, cu opt puncte procentuale. Asta e foarte mult. Experții spun că educația media și verificarea faptelor sunt esențiale pentru a contracara acest trend, însă în țări precum România, interesul statului de a dezvolta anticorpi la dezinformare este destul de mic. Sau, oricum, nu suficient.
Iar fenomenul nu e local. Toată Uniunea Europeană e profund afectată de dezinformare. Practic, azi dezinformarea și știrile false au devenit trăsături definitorii ale peisajului informațional. Ascensiunea rețelelor sociale a accelerat și mai mult răspândirea și vizibilitatea acestora.
Un sondaj Eurobarometru făcut recent arată că expunerea percepută la dezinformare și știri false e în creștere în toată Europa. În 2025, peste o treime dintre respondenții din UE (36%) au declarat că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile. Prin comparație, în 2022 acest procent era de 28%. Doar 12% au spus că se simt încrezători că pot recunoaște dezinformarea.
Pentru că sondajele de opinie au o structură destul de inflexibilă, trebuie spus totuși faptul că respondenții au raportat ceea ce au considerat a fi știri false, însă sondajul nu a verificat conținutul cu care aceștia s-au confruntat și nici nu a confirmat dacă informațiile respective erau într-adevăr false.
Atunci când răspunsurile „foarte des” și „des” sunt cumulate, expunerea percepută la dezinformare și știri false variază de la 26% în Finlanda și Germania până la 57% în Ungaria. Peste jumătate dintre respondenți au raportat această percepție și în România (55%) și Spania (52%). Procentul a depășit 40% în Bulgaria (48%), Luxemburg (45%), Malta (45%), Grecia (43%), Cipru (42%) și Irlanda (42%).
La polul opus, pe lângă Finlanda și Germania (ambele cu 26%), procentul a fost de 30% sau mai mic în Cehia (29%), Suedia (30%), Lituania (30%) și Franța (30%). Țările de Jos, Letonia și Belgia s-au situat, de asemenea, aproape de acest nivel, cu puțin sub o treime.
Persoanele din Europa de Est și de Sud tind să raporteze un nivel mai ridicat de expunere la dezinformare, în timp ce cele din Europa de Nord și de Vest raportează, în general, un nivel mai scăzut. Totuși, acest tipar nu este uniform: țări precum Luxemburg și Irlanda raportează niveluri relativ ridicate de expunere, în timp ce Cehia, Italia și Portugalia indică niveluri mai scăzute decât ar sugera regiunile din care fac parte.
După cum putem observa, impactul dezinformării este mult mai mare pentru România, aproape la fel de ridicat ca în Ungaria, unde există un regim descris drept o democrație iliberală și unde, așa cum știm din relatările unor jurnaliști, presa a fost subordonată cu forța puterii politice.
În schimb, Finlanda, unde educația media se face în mod normal în școli și unde cetățenii sunt educați să recunoască dezinformarea, are o rată de expunere la dezinformare foarte mică, iar populația pare mult mai competentă în a recunoaște elementele și instrumentele dezinformării, atunci când ele apar.
