Decizia deschide calea pentru trimiterea actului normativ la președinte, în vederea promulgării. Legea face parte din pachetul de reforme inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, într-un context în care România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) corectarea dezechilibrelor din sistemul pensiilor speciale.
Ultimul termen de dezbatere a avut loc pe 11 februarie, când judecătorii constituționali au decis o nouă amânare pentru a analiza o solicitare venită din partea Înalta Curte de Casație și Justiție.
Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a cerut ca proiectul de reformă să fie transmis spre analiză Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru a se verifica compatibilitatea acestuia cu dreptul european și cu principiile privind independența justiției. O cerere similară de sesizare a CJUE a fost formulată și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.
În final, Curtea Constituțională a decis că legea respectă prevederile Constituției, fără a trimite cauza la instanța europeană.
Actul normativ stabilește o creștere treptată a vârstei de pensionare a magistraților, precum și o modificare a formulei de calcul a pensiei de serviciu, astfel încât procentul raportat la venitul din activitate să fie redus.
Reforma vine pe fondul dezbaterilor intense privind sustenabilitatea financiară a pensiilor speciale și echitatea între diferitele categorii de pensionari.
În România, pensiile de serviciu ale magistraților se numără printre cele mai ridicate din sistemul public. În numeroase cazuri, acestea depășesc 20.000 de lei lunar, existând situații în care pensia este mai mare decât ultimul salariu încasat, ca urmare a modului de calcul și a includerii unor sporuri. Diferențele considerabile au alimentat dezbateri privind echitatea socială și sustenabilitatea bugetară.
Reforma pensiilor speciale, inclusiv a celor din magistratură, reprezintă un jalon important în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
