Cercetarea, citată de Politico, a vizat cinci țări: Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România.
Rezultatele sondajului, derulat între 25 noiembrie și 16 decembrie 2025, arată că nemulțumirea cetățenilor nu vizează ideea de democrație, ci modul în care aceasta funcționează în practică. Astfel, 76% dintre greci, 68% dintre francezi și 66% dintre români s-au declarat nemulțumiți de funcționarea democrației în țara lor, comparativ cu 42% în Marea Britanie și 32% în Suedia.
Deci, în România, 66% dintre respondenți spun că sunt nemulțumiți de felul în care funcționează democrația. Pare că am rămas o societate în care democrația a fost înțeleasă mai degrabă ca un cadru instituțional decât ca o responsabilitate personală, iar această fisură în încrederea democratică devine teren fertil pentru populiști, suveraniști, extremiști de toate culorile, care exploatează nemulțumirea.
„Țări precum România, care au cunoscut o creștere economică rapidă în ultimii ani, nu par să dezvolte o încredere mai mare în democrația liberală. Țările bogate, precum Suedia, văd cum instituțiile democratice sunt supuse unei presiuni tot mai mari, iar încrederea cetățenilor scade. Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie, traversează o criză profundă. Grecia pare prinsă între o criză generală de încredere în instituții și o credință vagă în idealurile democratice”, a declarat Dimitris Papadimitriou, profesor de științe politice la Universitatea din Manchester.
Potrivit sondajului, 22% dintre respondenți cred că, „în anumite situații”, o dictatură ar putea fi o opțiune mai bună, iar 26% au fost de acord cu afirmația: „Dacă ar exista un lider capabil și eficient în țara mea, nu m-ar deranja dacă ar limita drepturile democratice și nu ar fi tras la răspundere pentru acțiunile sale.”
O parte din societatea europeană, inclusiv din cea românească, pare să asocieze autoritatea cu ordinea și democrația cu haosul.
Totuși, opoziția față de ideea unui regim autoritar rămâne puternică: 69% dintre participanți au respins această perspectivă.
În ceea ce privește încrederea în instituții, Uniunea Europeană se situează pe primul loc, cu 43%, urmată de mass-media (27%) și partidele politice (24%).
O treime dintre respondenți nu sunt de acord cu ideea că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație.
Grecia înregistrează cel mai mare grad de înstrăinare față de partidele politice, 55% dintre respondenți declarând că nu se mai simt apropiați de formațiunea pentru care au votat la ultimele alegeri, comparativ cu 53% în România, 47% în Marea Britanie, 43% în Franța și 32% în Suedia.
