Între decembrie 2024 și aprilie 2025, Bulgaria a fost supusă unei creșteri de 35% a conținutului menit să dezinformeze, peste 70% din acest conținut fiind distribuit pe mai multe platforme, în principal prin Telegram, Facebook și X. Spre deosebire de propaganda tradițională, aceste operațiuni nu se bazează pe mesaje directe și evidente. În schimb, ele exploatează anxietatea economică, nemulțumirile culturale și oboseala geopolitică, pentru a eroda subtil încrederea în instituțiile democratice și în alinierea față de Occident.
Bulgaria se conturează, astfel, ca un studiu de caz. În ultimii zece ani, a avut 14 guverne, timp în care structurile statului nu au reușit să dezvolte o strategie coerentă de combatere a manipulării informaționale. În acest vid instituțional, rețelele pro-ruse, mediile conspiraționiste și grupările populiste au găsit teren fertil.
Adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2026 a devenit noul catalizator al acestor campanii. În jurul ei s-au reactivat toate temele clasice: de la conspirațiile „globaliste” la scenariile despre „sărăcirea populației”, „vânzarea suveranității” și „războiul Occidentului cu Rusia”. Rezultatul este o ruptură socială tot mai adâncă, unde discursul rațional este înecat în anxietăți colective. Dar războiul hibrid nu înseamnă doar manipulare mediatică, ci atacă infrastructura democrației: încrederea în instituții, în presa liberă, în parteneriatele occidentale.
În fața acestui context, societatea civilă și presa independentă rămân principala linie de apărare. ONG-uri, jurnaliști și analiști monitorizează zilnic rețelele de dezinformare, cartografiază fluxurile de conținut și semnalează noile forme de manipulare digitală. Printre acești specialiști se numără Georgi A. Angelov, analist senior la Sensika Technologies, companie bulgară specializată în monitorizarea mass-media și a campaniilor de influență online. Angelov coordonează activitatea Departamentului de Dezinformare și este coautor al unor rapoarte de referință prezentate inclusiv în Parlamentul European, printre ele Tackling TikTokcracy in the Balkans și The Pravda Ecosystem: An Analysis of the Kremlin’s Regional Disinformation Strategy. A fost jurnalist politic și de investigație pentru Dnevnik.bg, Offnews.bg, Deutsche Welle și Radio Free Europe / Svobodna Evropa, iar acum, pentru Investigatoria, explică modul în care acționează rețelele de dezinformare ale Rusiei în Bulgaria și în regiunea balcanică, de ce instabilitatea politică amplifică vulnerabilitatea societății și de ce, în era inteligenței artificiale, adevărul devine tot mai greu de apărat.
Cum ai evalua impactul general al războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Europei și care sunt cele mai vizibile efecte în regiunea Balcanilor?
Bulgaria, alături de țările din Balcani, din fosta Uniune Sovietică și fostele state-satelit sovietice, reprezintă o țintă strategică a războiului hibrid al Rusiei. Acest lucru reiese din raportul privind rețeaua Pravda, publicat acum un an. Rețeaua este cunoscută și sub denumirea de „Portal Kombat”, conform rapoartelor Agenției Viginum. Articolele din această rețea despre fostele republici sovietice și despre țările balcanice reprezintă 52% din totalul postărilor, deși aceste state însumează doar 9% din populația analizată. Războiul hibrid trebuie privit și în contextul reducerii dependenței energetice și economice a regiunii față de Rusia. Eficiența acestei influențe se reflectă în polarizarea socială, ascensiunea partidelor populiste și de extremă dreapta, precum și în instabilitatea politică.
Bulgaria este cunoscută pentru instabilitatea sa politică. Cum afectează această instabilitate capacitatea țării de a răspunde amenințărilor hibride?
Instabilitatea politică din Bulgaria este, în mare parte, o consecință directă a acestui război hibrid. Dezinformarea a dus la ascensiunea unor partide populiste care servesc interesele Moscovei. Cercurile economice conectate la Rusia, cum este cazul South Stream, sunt legate direct de forțe politice interne.
În ultimii zece ani, Bulgaria a avut 14 guverne, dintre care doar cinci au fost alese în mod normal, restul de 9 fiind interimare, numite pentru a organiza alegeri atunci când nu s-a putut forma un cabinet stabil. Această instabilitate a împiedicat statul să-și construiască o capacitate instituțională solidă de contracarare a amenințărilor hibride, eforturile fiind adesea fragmentate și impulsionate doar de presiunea societății civile.
Bulgaria a adoptat euro la 1 ianuarie 2026. Există riscuri ca aceste schimbări economice să fie exploatate de actori externi?
În ultimul an, introducerea euro a fost una dintre principalele teme ale campaniilor de dezinformare în Bulgaria. Aceasta a fost combinată cu alte narațiuni clasice: frica de sărăcire, implicarea în războiul din Ucraina, conspirațiile elitelor împotriva poporului și altele. Creșterea prețurilor la alimente și costul vieții, fenomene reale în toate statele, vor fi exploatate inevitabil în campanii de dezinformare și de către actori politici interni.
Care sunt temele cel mai frecvent utilizate în campaniile de dezinformare… geopolitică, energie, criza refugiaților, UE, NATO?
Cele mai exploatate teme, denumite meta-narațiuni, sunt legate direct de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit monitorizării realizate de Sensika Technologies anul trecut.
Acestea includ: anti-NATO, pro-Rusia, anti-UE, anti-LGBTQ și anti-tranziție verde. Spre finalul anului, temele anti-UE au devenit dominante, mai ales în contextul introducerii euro.
Mașinăria dezinformării este flexibilă și se adaptează permanent la agenda de actualitate.
Principalele narațiuni sunt:
- Propaganda militară: glorificarea „succeselor” Rusiei și prezentarea „eșecurilor” Ucrainei.
- Retorică anti-UE/NATO: acuzarea Occidentului (NATO, UE, SUA) pentru escaladarea conflictului, prezentarea liderilor occidentali ca agresori sau trădători și evidențierea diviziunilor din interiorul Vestului.
- Apel la neutralitate/pacifism: mesaje care promovează încetarea ostilităților, dar pe termenii Moscovei, și cer Bulgariei sau altor state „să nu mai ajute Ucraina”.
- Criza energetică: narațiuni despre lipsa gazului, creșterea prețurilor, blocarea conductelor, puse pe seama sancțiunilor UE, cu mesajul că „Europa îngheață fără Rusia”.
- Prăbușirea economică: afirmații potrivit cărora economiile occidentale (sau cea ucraineană) se prăbușesc din cauza sancțiunilor și a inflației. Adoptarea euro este, de asemenea, prezentată ca simbol al ruinării economice.
Cum răspund autoritățile și societatea civilă din Bulgaria la campaniile de dezinformare? Există instituții dedicate combaterii lor?
Din cauza schimbărilor frecvente de guvern, inițiativele statului în domeniul monitorizării și comunicării strategice nu au avut continuitate. Există unele proiecte în cadrul Ministerului Apărării, Ministerului de Externe și al serviciilor de informații, însă rezultatele lor nu sunt vizibile publicului.
Au existat încercări parțiale de introducere a educației media în școli. Din fericire, în Bulgaria există o rețea solidă de ONG-uri, think tank-uri, companii private și profesori universitari care activează în combaterea dezinformării. Eforturile lor sunt recunoscute de presa independentă și atrag atenția atât a statului, cât și a principalelor instituții media.
Ce măsuri concrete ar trebui luate pentru a întări reziliența Bulgariei în fața amenințărilor hibride?
Măsurile trebuie să fie atât tactice, cât și strategice. Pe termen scurt, este vitală monitorizarea constantă și comunicarea strategică, adică publicarea rapidă a informațiilor verificate, înainte ca narațiunile false să se consolideze. Totodată, trebuie oprită finanțarea rețelelor pro-ruse prin aplicarea sancțiunilor UE, a Regulamentului DSA (Actul legislativ privind serviciile digitale al UE n.r.) și a Legii privind libertatea mass-mediei.
Pe termen lung, este esențială construirea unei capacități instituționale coerente de contracarare a amenințărilor hibride și dezvoltarea educației media, în special în rândul funcționarilor publici, profesorilor și tinerilor.
Cum vezi evoluția războiului hibrid în următorii 3-5 ani? Ce provocări majore anticipează Bulgaria?
Războiul hibrid, sau războiul pentru mințile oamenilor, a existat dintotdeauna, dar astăzi se poartă în primul rând în mediul online. Odată cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, granițele dintre adevăr și fals, dintre informație și distorsiune, se estompează. De aceea, trebuie construită o cultură a rezilienței și a gândirii critice.
În prezent, războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și a Vestului rămâne cea mai mare amenințare. Când acest conflict se va încheia, pericolul se va diminua, dar nu va dispărea. Vor rămâne alți actori majori, China, Iranul, rețelele crypto, grupurile religioase conservatoare din SUA, care își vor urmări propriile interese, folosind aceleași mecanisme ale dezinformării.
