Documentul subliniază că România ar avea de câștigat dintr-o transparență mai ridicată în procesul de elaborare a politicilor publice. În același timp, sunt remarcate progresele înregistrate în contextul procesului de aderare la OCDE, mai ales în ceea ce privește reglementarea activităților de lobby. Cu toate acestea, experții avertizează că noile reguli trebuie aplicate efectiv, nu doar adoptate formal. Un sistem clar și funcțional de reglementare a lobby-ului este considerat esențial pentru a limita influența excesivă a intereselor private asupra deciziilor publice.
Un capitol important al raportului vizează modul în care sunt adoptate legile. Potrivit analizei, aproximativ 26% dintre acte normative sunt adoptate prin proceduri accelerate, iar procentul urcă la 43% dacă sunt incluse și Ordonanțele de Urgență ale Guvernului. Experții OCDE atrag atenția că această practică reduce semnificativ posibilitatea consultării publice și contribuie la o instabilitate legislativă accentuată. Consecințele sunt resimțite direct de investitori și de mediul de afaceri, care se confruntă cu un nivel ridicat de incertitudine, descurajând planurile pe termen lung.
Deși Guvernul a introdus încă din 2022 reguli metodologice menite să limiteze utilizarea excesivă a procedurilor de urgență, datele arată că în 2024 proporția acestora a rămas ridicată. Până în octombrie 2025, s-a înregistrat doar o scădere marginală față de anul precedent, semn că problema persistă.
În ceea ce privește integritatea în administrația publică, raportul menționează activitatea Agenția Națională de Integritate (ANI), evidențiind utilizarea unor instrumente inovatoare pentru verificarea declarațiilor de avere și de interese. Totuși, instituția se confruntă cu un deficit de personal, ceea ce poate întârzia identificarea neregulilor. Introducerea unui nou sistem informatic de detectare a riscurilor este considerată un pas înainte, însă experții recomandă o abordare mai eficientă, bazată pe prioritizarea controalelor în funcție de importanța funcțiilor verificate.
Raportul nu menționează însă un aspect esențial: de aproape un an, declarațiile de avere și de interese ale funcționarilor publici nu mai sunt publice, ca urmare a unei decizii a Curtea Constituțională a României, situație care nu a fost corectată legislativ de către partidele politice.
Documentul OCDE atrage atenția asupra vulnerabilităților majore din sectorul sănătății, unde riscurile de corupție rămân ridicate. Sunt menționate atât cazuri de mită directă, cât și practici de favoritism în gestionarea resurselor umane, în achizițiile publice și în administrarea bugetelor.
Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2021–2025 a vizat în mod special domenii sensibile precum sănătatea, educația și întreprinderile de stat. Experții consideră că întărirea capacităților instituționale și elaborarea unor ghiduri specifice ar putea reduce aceste vulnerabilități. De asemenea, este salutat faptul că strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2023–2030 include consolidarea mecanismelor de gestionare a conflictelor de interese ca obiectiv central.
În prezent, însă, România nu mai are o strategie națională anticorupție în vigoare, iar Ministerul Justiției lucrează la elaborarea unui nou document strategic.
Cine semnează analiza
Studiul economic al OCDE a fost elaborat de Katja Schmidt și Gilles Thirion, sub coordonarea lui Pierre Beynet. La realizarea documentului au contribuit și Béatrice Guérard (asistență de cercetare), Elodie Lormel (asistență editorială), François Iglesias (comunicare), precum și Cameron Hall.
Raportul a fost publicat sub responsabilitatea Comitetului pentru Evaluări Economice și de Dezvoltare al OCDE, după ce proiectul a fost discutat la 13 ianuarie 2026.




