Potrivit comunicatului oficial, ancheta scoate la iveală un posibil sistem economic organizat în jurul unor „circuite artificiale” de bani, transferuri între firme afiliate și utilizarea strategică a insolvenței pentru a evita plata obligațiilor fiscale.
ANAF a identificat transferuri de peste 30 de milioane de lei către firme și persoane fizice afiliate, în baza unor presupuse colaborări care nu au fost decontate. În paralel, alte peste 10 milioane de lei au fost mutate prin tranzacții circulare între entități controlate de aceleași persoane. Inspectorii susțin că aceste fluxuri financiare nu au o justificare economică reală și indică existența unui circuit economic controlat dintr-un singur centru de decizie.
Falimente „în lanț” pentru blocarea executărilor
Un alt mecanism identificat este folosirea repetată a procedurilor de insolvență și faliment. Firmele cu datorii la stat își schimbă frecvent statutul juridic, intrând succesiv în insolvență și apoi în faliment, pentru a beneficia de suspendarea executărilor silite.
ANAF consideră că această practică este utilizată strategic pentru protejarea activelor și întârzierea recuperării creanțelor bugetare.
Un exemplu considerat de-a dreptul „flagrant” de inspectori este cel al unei societăți care a raportat pierderi de aproximativ 75 de milioane de lei, pentru ca imediat după intrarea în faliment să declare un profit de 74 de milioane de lei. Autoritățile consideră că acest tip de comportament indică o formă de „optimizare fiscală controlată” menită să evite plata impozitelor.
Analiza ANAF relevă și anomalii majore în ceea ce privește corelația dintre cifra de afaceri și resursele umane. O firmă din grup a trecut de la o cifră de afaceri de doar 5.000 de lei la peste 61 de milioane de lei într-un singur an, în condițiile în care avea doar unul sau doi angajați.
Astfel de discrepanțe ridică suspiciuni că societățile ar putea fi utilizate ca intermediari în tranzacții fără substanță economică reală.
Elementele comune
Inspectorii au mai constatat că firmele implicate funcționează într-o structură puternic centralizată: folosesc același contabil, același lichidator judiciar și sunt administrate de persoane înrudite. Toate aceste elemente, arată ANAF, întăresc ipoteza existenței unui mecanism coordonat de gestionare a fluxurilor financiare.
Antifrauda anunță că verificările vor fi extinse pentru a stabili dimensiunea exactă a prejudiciului și pentru recuperarea sumelor datorate bugetului de stat.
Maricel Păcuraru a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare în dosarul „Poșta Română”, pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani, într-un caz cu un prejudiciu de peste 14 milioane de lei. Ulterior, condamnarea a fost anulată definitiv de instanță, după ce Curtea Constituțională a dezincriminat abuzul în serviciu comis prin încălcarea legislației secundare. În consecință, instanța a anulat și pedeapsa pentru spălare de bani, considerând că nu mai există infracțiunea de bază.
