Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, anunță declasificarea unui volum impresionant de documente diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste. Este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape și întinse pe aproximativ 100 de metri liniari de arhivă – cea mai amplă tranșă de acest tip făcută publică după documentele din perioada anterioară anului 1989.
Decizia aduce în prim-plan unele dintre cele mai controversate și puțin înțelese momente din istoria recentă a României: Alegerile din mai 1990, Mineriadele, relațiile tensionate cu Uniunea Sovietică, dar și contextul internațional al Reunificării Germaniei sau poziționarea față de Mihai I al României.
„Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției”, a transmis ministrul, subliniind că lipsa de transparență din ultimele decenii a alimentat neîncrederea și teoriile conspirației.
Documentele, deși nu mai aveau statut de secret de stat de peste zece ani, au fost păstrate până acum sub regim de „secret de serviciu”, fiind inaccesibile publicului larg. Prin acest demers, autoritățile își propun să deschidă arhivele către cercetători, istorici și cetățeni interesați de modul în care România și-a redefinit politica externă după căderea regimului comunist.
Printre titlurile relevante ale dosarelor se numără:
• „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”
• „Reunificarea Germaniei (1990)”
• „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
• „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”
Inițiativa vine în contextul lansării în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul MAE, și face parte dintr-un proces mai amplu de deschidere instituțională. Următorii pași vizează digitalizarea și publicarea online a acestor documente.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică și o studiază”, a mai transmis ministrul într-o postare pe social-media.
Declasificarea acestor arhive ar putea oferi răspunsuri la întrebări rămase deschise de peste 30 de ani și ar putea contribui la o mai bună înțelegere a modului în care România a navigat una dintre cele mai dificile perioade ale sale: tranziția de la comunism la democrație.
