Acuzații grave privind selecția lotului național de chimie. O elevă cere intervenția Ministerului Educației

Pentru unii dintre cei mai buni tineri chimiști ai României, drumul către Olimpiada Internațională de Chimie înseamnă ani de muncă, sute de ore petrecute în laboratoare, vacanțe transformate în sesiuni de pregătire și sacrificii pe care puțini elevi din aceste timpuri le cunosc. Iar pentru unii dintre ei, participarea la această competiție e un vis pe care îl urmează cu anii.

Anul acesta, visul de a reprezenta România la cea mai prestigioasă competiție mondială de chimie s-a încheiat la doar câteva puncte distanță pentru o parte dintre participanți. Nu rezultatul în sine îi revoltă însă, spun ei, ci faptul că nu au avut posibilitatea să afle dacă acesta a fost corect sau nu.

După trei zile de concurs-maraton, însumând 15 ore de examinare și 16 subiecte de dificultate ridicată, organizatorii au anunțat doar numele celor patru elevi calificați în lotul restrâns. Participanții susțin că nu au primit punctajele obținute, nu au avut acces la baremele de evaluare și nu au avut posibilitatea să depună contestații sau să verifice modul în care au fost corectate lucrările.

Una dintre participante a transmis o sesizare oficială către Ministerul Educației și Cercetării prin care solicită verificarea modului de organizare, desfășurare și evaluare a concursului de selecție pentru lotul național restrâns de chimie.

„Viitorul reprezentării României la cel mai înalt nivel al chimiei mondiale a fost decis fără ca participanții să poată vedea baremele, fără drept de contestație și fără posibilitatea verificării evaluării”, se arată în documentul transmis ministerului.

Autoarea plângerii, Maria Ruxandra Sălăgean, elevă cu rezultate școlare remarcabile, susține că procedura prin care au fost aleși cei patru elevi care vor reprezenta România la Olimpiada Internațională de Chimie (IChO), programată între 10 și 19 iulie la Tașkent, Uzbekistan, a fost marcată de nereguli care ar putea afecta credibilitatea întregului proces.

Una dintre cele mai grave acuzații vizează lipsa totală a transparenței după încheierea concursului.

Potrivit sesizării transmise Ministerului Educației, după anunțarea celor patru elevi calificați în lotul restrâns, ceilalți participanți nu au primit punctajele obținute, baremele de corectare și nici nu li s-a oferit posibilitatea de a depune contestații.

Eleva invocă regulamentul oficial al Olimpiadei Naționale de Chimie, care prevede explicit dreptul concurenților de a contesta evaluarea lucrărilor scrise.

„În lipsa unor bareme publice și a unei proceduri de contestare, participanții nu au avut posibilitatea să verifice corectitudinea evaluării și nici să solicite remedierea unor eventuale erori materiale sau de apreciere”, se arată în documentul transmis ministerului.

Sesizarea pune sub semnul întrebării și respectarea procedurii de corectare. Conform regulamentului specific olimpiadei, fiecare lucrare trebuie evaluată de doi profesori, iar diferența dintre punctajele acordate de cei doi corectori nu poate depăși 10 puncte.

Participanta solicită verificarea numărului efectiv de evaluatori implicați, a modului în care au fost acordate punctajele și a existenței documentelor care să demonstreze respectarea procedurilor prevăzute de regulament.

Un alt aspect reclamat, poate cel mai grav dintre toate, privește condițiile de concurs. Potrivit sesizării, organizatorii nu au pus la dispoziția tuturor participanților un Tabel Periodic al Elementelor, instrument considerat esențial în competițiile de chimie. În schimb, unii concurenți ar fi utilizat calculatoare de buzunar care aveau integrat tabelul periodic al elementelor.

În opinia elevei, această situație a creat un avantaj pentru o parte dintre participanți, mai ales în contextul în care unul dintre subiecte necesita informații care puteau fi accesate direct prin aceste dispozitive.

„Accesul inegal la informațiile necesare rezolvării subiectelor a afectat caracterul echitabil al competiției”, susține aceasta.

Plângerea semnalează și existența unei erori într-unul dintre subiectele de chimie anorganică. Concurenții susțin că formularea problemei ar fi fost greșită, însă organizatorii nu au comunicat public dacă subiectul a fost anulat, modificat sau cum au fost acordate punctele aferente. În lipsa unor explicații oficiale, există suspiciuni că punctajele ar fi fost acordate după criterii necunoscute participanților.

Un alt punct sensibil privește conformitatea subiectelor cu programa oficială a Olimpiadei Internaționale de Chimie 2026. Potrivit sesizării, mai mulți participanți au constatat că anumite teme abordate în concurs nu se regăseau în syllabus-ul oficial IChO, în timp ce capitole importante din programă nu au fost evaluate deloc. În aceste condiții, se solicită verificarea concordanței dintre subiectele administrate și programa competiției internaționale pentru care se realiza selecția.

Maria Ruxandra Sălăgean afirmă că participă la Olimpiada Națională de Chimie încă din clasa a VIII-a și că a făcut parte de două ori consecutiv din lotul național lărgit.

În 2025, calificarea în lotul restrâns a fost ratată la o diferență de doar un punct din 300 posibile. În acest an, diferența față de ultimul elev calificat a fost de numai trei puncte.

În contextul unor diferențe atât de mici între concurenți, orice eroare de evaluare sau abatere procedurală poate influența decisiv clasamentul final și componența echipei care reprezintă România la nivel internațional.

În sesizarea adresată Ministerului Educației, eleva solicită o anchetă privind organizarea concursului, publicarea baremelor de evaluare, verificarea respectării procedurilor de corectare și clarificarea modului în care au fost gestionate eventualele erori din subiecte.

De asemenea, aceasta cere comunicarea concluziilor verificărilor înainte de începerea Olimpiadei Internaționale de Chimie din Uzbekistan, astfel încât eventualele nereguli să poată fi remediate în timp util.

Până la această oră, Ministerul Educației nu a făcut public un punct de vedere referitor la acuzațiile formulate.

Paradoxal, toate aceste semne de întrebare apar într-o competiție coordonată de academicianul Marius Andruh, personalitate care și-a legat numele de performanțele internaționale ale olimpicilor români la chimie. Tocmai de aceea, lipsa unor explicații publice și a unor măsuri de transparentizare a procesului este privită de participanți cu surprindere, mai ales în condițiile în care miza o reprezintă desemnarea elevilor care vor reprezenta România la cel mai înalt nivel al competiției mondiale.